Dacă vrem o societate care iubește și respectă natura, trebuie să investim în educația copiilor
VIDEO/ Sireți – satul în care peste 75% din locuitori achită pentru colectarea deșeurilor
Valentina locuiește în satul Sireți, iar deja de câțiva ani beneficiază de serviciu de colectare a deșeurilor. Femeia are un tomberon în care pune toate deșeurile pe care le adună în gospodărie, iar de două ori pe lună, acesta este golit de angajații întreprinderii de salubritate.
Pentru serviciu, lunar, scoate din buzunar 35 de lei, însă spune că este mulțumită, atât ea, cât și ceilalți săteni.
„Înainte puneam în saci și fiecare ducea cu ce avea. Care nu avea mașină se ruga la unul, la altul. Acum e foarte bine”, povestește femeia.
Serviciul de salubrizare disponibil din 2010
Acum zece ani, cu sprijin european, primăria a creat și dotat cu tehnică Întreprinderea Municipală „SalubrSireți”, care se ocupă de gestionarea deșeurilor din localitate. În prezent, peste 76% dintre gospodării achită lunar o taxă pentru evacuarea deșeurilor. Este un succes cu care se pot lăuda puține localități din R. Moldova.
Gospodăriile care sunt abonate la serviciu, au lipite pe poartă un stiker, astfel angajații întreprinderii știu care dintre case trebuie deservite.
Primarul localității, Leonid Boaghi, spune că din 2010 până în prezent, în sat se colectează organizat deșeurile, însă, toate laolaltă, amestecate.
„Timp de zece ani tendința s-a schimbat. Dacă în 2010 oamenii nu își prea doreau acest serviciu, acum avem o suprasolicitare. După 10 ani de lucru cu locuitorii, cu sensibilizarea acestora, deja ei singuri vin la primărie și spun: Haideți, când o să aveți pubele, eu mă înscriu în listă și când aveți o pubelă deodată să mi-o aduceți mie!”, relatează primarul. Peste 100 de doritori așteaptă o pubelă pentru deșeuri, o listă specială fiind creată la primăria Sireți.
La Sireți se planifică reducerea suprafeței poligonului, prin colectarea separată a plasticului
Având protecția mediului ca obiectiv prioritar, administrația satului și-a propus să treacă la colectarea separată a deșeurilor și astfel să micșoreze și suprafața gunoiștii din sat. Un prim pas a fost făcut prin instalarea a patru tomberoane pentru colectarea separată a plasticului. Din nou, sprijinul a venit din partea Uniunii Europene, prin proiectul realizat de Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor.
„Scopul nostru este să colectăm cât mai mult plastic, pentru ca acesta să fie dus din localitatea noastră. Dacă ne uităm atent la deșeurile aruncate la poligon, mai mult de jumătate este plastic. Dacă noi am fi conștienți și am colecta separat plasticul, am reduce suprafața până la jumătate. Acesta este scopul nostru și îndemnul nostru pentru populație – de a colecta separat”, a declarat Alexandru Iorgu, viceprimarul localității.
Acesta spune că pe viitor își propun să colecteze separat cauciucurile uzate, sticla, hârtia. „Dar treptat. Să nu încurcăm lumea cu prea multe cerințe deodată”, spune oficialul.
În comparație cu alte localități, unde gunoiul este depozitat haotic, primăria satului Sireți a îngrădit teritoriul gunoiștii și a amenajat parțial locul, asigurând paza. Se preconizează iluminarea și instalarea camerelor video de supraveghere.
Sătenii, mulțumiți că au un sistem organizat de colectare și evacuare a deșeurilor
Sătenii din Sireți sunt mândri că satul lor este fruntaș la colectarea deșeurilor și se arată încântați și de inițiativa de a colecta separat plasticul.
„Noi acasă strângem în niște pungi plasticul, sticlele și de fiecare dată când ne ducem în oraș, le lăsăm la containerele unde scrie plastic, sticlă și hârtie. Dar dacă vor fi aceste containere în sat, o să ne fie cu mult mai ușor”, ne spune o tânără din sat.
„Avem tomberon. Și este foarte bine de când s-a implementat. Suntem bucuroși. Înainte era tare greu”, relatează un bărbat și spune că nu colectează separat deșeurile, dar speră că primăria va organiza ceva și în acest sens.
„Am privit aseară pe primăria noastră, la Facebook, că a adus vreo cinci (n.r. pubele) pentru plastic”, a adăugat bărbatul afirmând că va începe să separe și el plasticul de restul deșeurilor din casă.
Provocarea este de a menține curățenia râulețului din sat
Odată cu colectarea deșeurilor și râulețul din localitate a devenit mai curat, deși și acum pe malurile acestuia se mai aruncă deșeuri. Localnicii îi spun râpă cursului de apă fără nume, care este, însă, un afluent al râului Bâc. „Are o lungime de aproximativ 3 km. Mulți duc așa de mult gunoi că albia râulețului și-a schimbat și direcția”, relatează primarul.
De acest fapt, s-au convins și reporterii ecopresa.md care au surprins mai multe gunoaie pe marginea râulețului. Sătenii confirmă că mai sunt localnici care aruncă deșeurile, însă spun că persoanele care sunt prinse sunt obligate să strângă ce au aruncat.
„Se arunca da, cum să nu știm. Că și noi, ăștia care suntem în altă parte, la coada râpei, așa duceam. Da aceștia, care-s de prin centru, se duceau și aruncau gunoiul acolo. Acum chiar dacă găsesc pe unul că a aruncat gunoiul acolo, îl pun să-l strângă”, spune o bătrână din Sireți.
„Este nu departe o râpă și vedeam foarte des cum se aruncă (gunoi). Dar în ultimul timp am observat că nu se mai aruncă, doar mere stricate sau, știți, deșeuri organice”, ne zice o altă localnică.
Servicii de colectare a deșeurilor au încă puține localități la nivel național
La început de 2021, cei de la Sireți își doresc un mediu mai curat. În context, primarul localității a îndemnat sătenii să păstreze mediul înconjurător, iar gunoiul să-l sorteze acasă.
Potrivit Biroului Național de Statistică numărul localităților care au beneficiat de servicii de colectare a deșeurilor municipale, pe parcursul anului 2019, a constituit 204 localități. Dintre acestea, 54 municipii și orașe și 150 sate. De asemenea, 20 de sate au beneficiat de servicii de colectare a deșeurilor lichide. Astfel, în continuare, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare rămâne a fi redus, în special, în localitățile rurale.
Autoare: Carolina Buimestru
Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene (UE) și implementează proiectul „Responsabilizare prin informare în localităţile codrene” în raionul Strășeni.
Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).