Compost în loc de gunoi: cum valorifică o școală din Chișinău resturile alimentare

Resturile alimentare rezultate în timpul lecțiilor practice și din cantina Școlii Profesionale nr. 2 din Chișinău nu mai ajung la gunoi. Instituția, unde sunt pregătiți viitori bucătari, cofetari și brutari, le transformă în compost pentru spațiile verzi ale școlii.

Inițiativa are scopul de a reduce risipa alimentară și de a valorifica deșeurile organice într-un mod util pentru instituție și pentru mediu.

„Învățăm elevii să valorifice resturile alimentare obținute la prepararea bucatelor. Prin aceste măsuri ne propunem să obținem un compost cu scopul de a îmbunătăți solul din ograda instituției și pentru a proteja mediul”, spune Aurora Țurcan, profesoară și maistru-instructor de profil tehnologic.

Potrivit acesteia, necesitatea implementării unui astfel de proces a apărut din cauza volumului mare de resturi alimentare generate zilnic în cadrul laboratoarelor și cantinei școlii.

„Noi ne-am propus să diminuăm această risipă pentru cele trei laboratoare funcționale ale bucătarilor, laboratorul cofetarilor și cantina care alimentează un număr mare de elevi”, explică profesoara.

Elevii sortează zilnic resturile vegetale rezultate în timpul gătitului, iar compostarea a devenit deja parte din rutina activităților practice.

„Prima întrebare a elevilor este dacă astăzi compostăm. Un indicator clar este bolul amplasat alături de plită, unde ei deja cunosc că trebuie să selecteze resturile, să le mărunțească și să le adauge pentru a composta ulterior”, afirmă Aurora Țurcan.

Elevii spun că experiența i-a ajutat să înțeleagă mai bine impactul pe care îl pot avea deșeurile alimentare asupra mediului.

„Am aflat foarte multe lucruri pentru mine, ca viitor bucătar, deoarece pe lângă bucatele pe care le facem în laborator, lăsăm multe deșeuri care trebuie utilizate în mod rațional și mai puțin dăunător pentru natură”, spune David Mînza, elev.

Un alt elev, Vladimir Grecov, explică faptul că resturile sunt mai întâi sortate și mărunțite pentru a facilita procesul de compostare.

„Le sortăm și le mărunțim. Aceasta este foarte important pentru că procesul de compostare devine mai sigur, iar resturile alimentare se fermentează mai ușor”, menționează acesta.

Prin compostare, Școala Profesională nr. 2 reduce volumul de deșeuri alimentare și transformă resturile organice într-o resursă pentru spațiile verzi ale instituției.

Ce se întâmplă când resturile alimentare ajung la groapa de gunoi

În Republica Moldova, în 2024 au fost aruncate circa 180 de mii de tone de alimente. În medie, un locuitor generează aproximativ 400 de kilograme de deșeuri pe an, dintre care 50–55% sunt organice.

„Problema de mediu foarte mare apare atunci când acest tip de deșeu este colectat, aruncat și depozitat în amestec cu alte categorii de deșeuri municipale. În combinația de deșeuri alimentare și organice, masa umedă se amestecă cu deșeuri de altă natură, precum cele reciclabile (sticlă, hârtie, carton) și deșeuri periculoase, cum ar fi vopselele și multe alte resturi reziduale. Acest mix ajunge într-o groapă de gunoi, în special una neconformă și nesanitară, cum sunt cele din Republica Moldova, amplificând cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră. Astfel, deșeurile alimentare devin la fel de periculoase ca și deșeurile de plastic despre care vorbim atât de mult”, explică Aurelia Bahnaru.

Potrivit revistei „Managementul Deșeurilor” elaborată de către e-Circular, 3% din emisiile de gaze cu efect de seră generate în Uniunea Europeană apar din cauza metanului eliberat prin descompunerea deșeurilor biodegradabile din gropile de gunoi.

La nivel global, aproximativ o treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt pierdute sau risipite. În Uniunea Europeană, gospodăriile generează peste jumătate din deșeurile alimentare – aproximativ 72 de kilograme per locuitor anual.

Citește și: De la resturi la resursă: cum transformă elevii din Bubuieci deșeurile alimentare în îngrășământ