Poluarea Nistrului cu produse petroliere a adus pierderi de 2,33 milioane de euro

Poluarea cu produse petroliere a râului Nistru, provocată de atacul Rusiei asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk din Ucraina, a generat pierderi estimate la 2,33 milioane de euro pentru Republica Moldova, potrivit evaluării prezentate de Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC). Din această sumă, 724.000 de euro sunt atribuite sectorului de mediu. Totuși, efectele pe termen lung asupra ecosistemului nu sunt pe deplin cunoscute, iar prejudiciul ecologic ar putea fi mai mare decât cel reflectat de evaluarea economică, susține pentru Ecopresa Ilya Trombițki, directorul executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Nistru Eco-TIRAS. 

Amintim că atacul asupra complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk a avut loc pe 7 martie 2026, iar primele semne de poluare pe teritoriul Republicii Moldova au fost depistate pe 10 martie. Potrivit estimărilor preliminare, aproximativ 1,5 tone de produse petroliere ar fi ajuns în Nistru.

Pentru a gestiona criza, autoritățile au instituit atunci stare de alertă de mediu în bazinul fluviului. În această perioadă, alimentarea cu apă a fost sistată temporar în mai multe localități, inclusiv în Bălți.

La peste șapte luni de la atac, pe 16 octombrie, Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC), în parteneriat cu Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova și Organizația Națiunilor Unite, a prezentat rezultatele Evaluării Necesităților Post-Dezastru (PDNA), care estimează pierderile provocate de criză și identifică măsurile necesare pentru redresare.

Ce reprezintă cele 724.000 de euro pentru mediu

Potrivit comunicatului de presă emis de CNMC, din totalul pierderilor estimate la 2,33 milioane de euro, 1,18 milioane de euro revin sectorului reducerii riscurilor de dezastre, 724.000 de euro sunt atribuite sectorului de mediu, 329.000 de euro domeniului apă și sanitație, iar 97.000 de euro sectorului sănătății.  

Contactat de Ecopresa, Ilya Trombițki consideră că suma atribuită mediului nu reflectă neapărat valoarea integrală a prejudiciului ecologic. Potrivit expertului, aceasta include în primul rând costurile intervențiilor imediate, ale măsurătorilor de urgență și ale necesităților prioritare de redresare pe termen scurt și mediu.

„Din perspectivă ecologică pură, astfel de metodologii standardizate tind să acopere cu greu valoarea integrală a prejudiciului adus capitalului natural. Ecosistemul acvatic are o dinamică complexă, iar daunele aduse biodiversității, serviciilor ecosistemice și echilibrului biologic pe termen lung sunt adesea subestimate în evaluările economice rapide. Privită însă prin prisma priorităților de intervenție și a necesităților de consolidare a monitorizării, această cifră reprezintă un punct de plecare util pentru mobilizarea asistenței externe și a fondurilor de redresare”, explică expertul.

Ce știm despre efectele asupra ecosistemului

Deși imediat după incident au fost prelevate probe și efectuate analize de laborator, datele sistematice privind impactul pe termen lung asupra întregului lanț trofic rămân parțiale, susține Ilya Trombițki.

„Produsele petroliere deversate afectează în mod deosebit sedimentele – care acționează ca un rezervor pentru poluanți – precum și organismele bentonice (nevertebratele acvatice), care stau la baza hranei pentru majoritatea speciilor de pești. Speciile fitofile, care își depun icrele pe vegetația acvatică inundată, sunt de asemenea, extrem de vulnerabile în perioada de reproducere la contaminarea cu hidrocarburi, acestea putând afecta viabilitatea icrelor și a larvelor. O evaluare exhaustivă și detaliată la nivelul speciilor de pești și al biocenozelor acvatice necesită programe de monitorizare continuă, pe termen lung, care să includă atât bioindicatorii, cât și analize toxicologice-ecologice aprofundate”, adaugă Trombițki.

Ce măsuri sunt necesare în continuare

Pentru a urmări evoluția stării ecosistemului, expertul recomandă:

– Modernizarea și extinderea rețelei de monitorizare automată în timp real a calității apei, pentru a detecta prompt orice episod de contaminare.

– Evaluarea toxicologică a sedimentelor pe sectoare-cheie ale Nistrului, în special în zonele de acumulare și în ariile protejate.

– Programe active de refacere a habitatelor și a resurselor piscicole, inclusiv prin măsuri de sprijinire a reproducerii naturale și, acolo unde este cazul, prin instalarea de cuiburi artificiale pentru depunerea icrelor în zone sigure. 

– Consolidarea cooperării transfrontaliere, a mecanismelor de alertă timpurie și a schimbului de date între autoritățile din Republica Moldova și Ucraina. Un bazin hidrografic transfrontalier precum Nistrul nu poate fi protejat eficient prin acțiuni izolate.