Nistrul scade în nordul țării: scurgerea apei la Naslavcea, la doar 15% din media multianuală 

Nivelul apei în Nistru a scăzut considerabil în nordul Republicii Moldova, inclusiv în zona Naslavcea. Pe sectorul Naslavcea–Camenca, scurgerea apei a ajuns la aproximativ 15% din valorile medii lunare multianuale, iar aici a fost instituit Cod Roșu de avertizare hidrologică. În aceste condiții, Moldova și Ucraina se află în fața unor decizii dificile privind gestionarea apei din Nistru, spune Ilya Trombițki, membru al Comisiei Nistrene, expert de mediu și directorul organizației Eco-TIRAS. 

Republica Moldova se află, din 26 septembrie, în stare de urgență în sectorul hidrologic, pentru 60 de zile. Măsura a fost instituită pe fondul nivelurilor scăzute ale apei din Nistru și Prut și al riscurilor pentru alimentarea populației cu apă. Anterior, începând cu 28 iulie, în țară fusese instituită stare de alertă hidrologică.

„Trebuia acționat mult mai devreme”

Întrebat dacă autoritățile au luat suficiente măsuri pentru a gestiona situația în această perioadă, Trombițki spune că reacția a fost în principal una administrativă și orientată spre gestionarea imediată a crizei.

„Măsurile luate de autorități au fost preponderent administrative și de reacție la criză, fiind orientate spre gestionarea pe termen scurt a riscurilor majore pentru alimentarea cu apă potabilă. Declarațiile oficiale și instituirea stării de urgență au permis o mobilizare mai rapidă, însă măsurile pe fond nu pot compensa lipsa cronică de apă provocată de secetă și de deciziile privind exploatarea nodului hidroenergetic. Consider că trebuia acționat mult mai devreme și mai ferm în cadrul dialogului bilateral cu Ucraina pentru menținerea unor debite ecologice sigure și că trebuiau impuse restricții clare privind consumul tehnic și agricol de apă din Nistru înainte de a se ajunge la pragul critic. Lipsa dialogului pe problema asta cu regiunea Transnistreană tot a provocat anumite pierderi.”

Debitul spre Moldova redus la 50 m³/s

În ultimele săptămâni, debitul evacuat din lacul Novodnestrovsk spre Republica Moldova a fost redus treptat. După ce a fost menținut la 60 m³/s, debitul evacuat spre Republica Moldova a fost redus ulterior la 50 m³/s. 

Potrivit lui Trombițki, la ședința extraordinară a Comisiei Nistrene din 14 septembrie s-a analizat evoluția critică a nivelului apei din lacul de acumulare Novodnestrovsk, care scădea într-un ritm alarmant din cauza afluenței foarte reduse din râurile montane. 

„În cadrul discuțiilor, partea ucraineană a propus reducerea debitului evacuat în aval, stabilit anterior la un debit mai mic, inclusiv la nivelul debitului afluenților, argumentând că trebuie conservat volumul din lacul de acumulare pentru a preveni colapsul tehnic al hidrocentralei și pentru a menține un stoc de rezervă. Partea moldavă a cerut timp pentru coordonarea cu conducerea țării.

Atunci partea ucraineană a propus reducerea debitului de la 60 la 22 m³/s, însă Republica Moldova s-a opus reducerii mai accentuate a debitului, invocând riscurile pentru alimentarea cu apă și pentru ecosistemul Nistrului. 

Citește și: Nistru: Ucraina a propus reducerea debitului de la 60 la 22 m³/s. Republica Moldova s-a opus. Ce avertizează ecologistul Ilya Trombițchi

„Un astfel de volum scade periculos de mult nivelul Nistrului în aval, punând în pericol direct funcționarea stației de captare de la Vadul lui Vodă (care asigură apa potabilă pentru municipiul Chișinău) și provocând degradarea gravă a ecosistemelor acvatice și a fluviului. Compromisul temporar convenit a fost menținerea deversării la un nivel de cel puțin 50 m3/s (respectiv ajustări periodice strânse de siguranță), în paralel cu trecerea la o monitorizare zilnică a debitelor intrate și ieșite”, explică expertul.

Lacul a intrat în regim de echilibrare

Nivelul apei din lacul Novodnestrovsk a coborât între timp sub 111 metri, față de cota normală de 121,5 metri.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a explicat într-o postare pe Facebook că, în aceste condiții, barajul a trecut în regim de echilibrare: „barajul nu mai acumulează nimic, iar toată apa care vine din Carpați curge direct spre Republica Moldova”, a transmis ministrul.

Potrivit lui Trombițki, acest regim înseamnă că nodul hidroenergetic de la Novodnestrovsk nu mai acumulează apă și nu mai poate utiliza rezervele din lac pentru a suplimenta debitul natural al râului.

„Practic, volumul de apă care intră din munți în acumulare este lăsat să curgă integral în aval, spre Republica Moldova. Pentru Moldova, acest regim înseamnă că debitul fluviului devine direct dependent de precipitațiile din bazinul superior; dacă seceta din Carpați continuă, debitul poate scădea, afectând sever captările de apă și ecosistemul”, explică Trombițki.

Ministerul Mediului spune că segmentul superior al Nistrului va resimți mai accentuat reducerea debitului.

„Segmentul superior (până la lacul Dubăsari) va resimți mai accentuat această scădere de debit. Segmentul inferior este protejat la această etapă de lacul de acumulare Dubăsari”, a transmis Gheorghe Hajder.

Va fi oprită hidrocentrala dacă nivelul apei continuă să scadă?

L-am întrebat pe Ilya Trombițki dacă, în cazul în care nivelul apei din lacul Novodnestrovsk continuă să scadă, în cadrul Comisiei Nistrene s-a discutat despre reducerea sau oprirea activității hidrocentralei.

„Riscurile tehnologice aferente coborârii sub cotele critice (112 m și ulterior 110–108 m) au fost discutate, dar în general, fără detalii tehnice”, a răspuns Trombițki.

Unul dintre scenariile descrise de Ilya Trombițki este menținerea debitului de evacuare la aproximativ 60 m³/s. „Consecințe pentru Ucraina: Golirea rapidă a lacului de acumulare Dnestrovsk, oprirea completă a hidrocentralei și epuizarea rezervei strategice de apă în cazul prelungirii secetei. Consecințe pentru Moldova: Asigurarea provizorie a apei potabile și menținerea funcționării stațiilor de captare, dar cu riscul unui colaps total mai târziu dacă lacul seacă complet sau pînă la nivelul „mort” – 102.5 m”, explică expertul. 

Un alt scenariu este reducerea debitului sub 60 m³/s, pentru conservarea apei din acumulare. „Consecințe pentru Ucraina: Protejarea infrastructurii hidroenergetice și păstrarea unei rezerve de apă în acumulare. Consecințe pentru Moldova: Nivel critic pe Nistru, riscuri majore pentru alimentarea cu apă a Chișinăului, Bălțiului și altor localități, distrugerea faunei acvatice și degradarea gravă a calității apei.”

Al treilea scenariu este menținerea regimului de echilibrare, în care în aval este transmis practic volumul de apă care intră în acumulare. „Consecințe pentru ambii parteneri: Dependență totală de condițiile meteorologice. Dacă plouă în munți, ambele părți au un răgaz; dacă seceta persistă, debitul poate scădea necontrolat, generând criză acută de apă în aval și blocaj tehnologic în amonte, cu degradarea ecosistemului.”

La Cosăuți, nivelul apei a scăzut cu 10–15 centimetri

Între timp, autoritățile monitorizează situația la principalele prize de captare.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a vizitat pe 27 septembrie stația de captare de la Cosăuți, care asigură cu apă municipiul Bălți și alte raioane din nordul țării. Potrivit lui, nivelul apei în această zonă a scăzut cu aproximativ 10–15 centimetri, însă în prezent nu există pericol pentru alimentarea cu apă, deoarece pompele sunt amplasate la o adâncime de peste 1,5 metri.

„Cu toate acestea, nu există niciun pericol pentru alimentarea cu apă, având în vedere că pompele sunt amplasate la o adâncime de peste 1,5 metri. Situația continuă să fie monitorizată”, a transmis Hajder.

Ministrul a vizitat și zona din preajma podului Unguri și satul Arionești, raionul Dondușeni.

„Apă este, însă nivelul acesteia a scăzut destul de mult. În unele zone, apa s-a retras în canalul navigabil, altfel spus, în cea mai adâncă parte a Nistrului, iar unele locuri unde înainte adâncimea apei era mică au rămas acum la suprafață”, a scris Hajder.

În aceste condiții, prioritatea rămâne aprovizionarea populației cu apă.

„Guvernul va monitoriza în permanență situația și va oferi tot sprijinul necesar autorităților publice locale și operatorilor de rețea, astfel încât să asigurăm în continuare aprovizionarea neîntreruptă cu apă a cetățenilor”, transmite ministrul.

Nistrul, sub Cod Roșu între Naslavcea și Camenca

O avertizare hidrologică actualizată, emisă pe 27 septembrie de către Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, arată că scurgerea apei va rămâne redusă pe Nistru, Prut și în majoritatea râurilor mici din Republica Moldova în perioada 27 septembrie–2 octombrie.

Pe sectorul Nistrului dintre Naslavcea și Camenca este instituit Cod Roșu, iar scurgerea reprezintă aproximativ 15% din valorile medii lunare multianuale. Potrivit avertizării, Codul Roșu este determinat de regimul deversărilor din lacul de acumulare Novodnestrovsk, iar debitul evacuat în aval corespunde aportului de apă în lac. 

Pe sectorul dintre Dubăsari și Tudora este instituit Cod Portocaliu, cu o scurgere de aproximativ 30% din valorile medii lunare multianuale.

Și pe râul Prut sunt menținute avertizări de Cod Portocaliu și Cod Galben, în funcție de sector. Mai multe râuri mici, printre care Draghiște, Cubolta, Ciulucul Mic și Botna, se află sub Cod Roșu, cu o scurgere de 10% sau mai puțin din valorile medii lunare multianuale.

Autoritatea recomandă agenților economici și populației să utilizeze rațional resursele de apă.

Următoarea ședință a Comisiei Nistrene 

Potrivit lui Trombițki, în condițiile stării de urgență hidrologică, activitatea Comisiei Nistrene va continua în regim de permanență, cu întâlniri săptămânale sau reuniuni operative ale experților. O nouă ședință extraordinară la nivel complet este preconizată pentru marți, 29 septembrie.