Nistru: Ucraina a propus reducerea debitului de la 60 la 22 m³/s. Republica Moldova s-a opus. Ce avertizează ecologistul Ilya Trombițchi

Comisiei Nistrene din 14 septembrie, Ucraina a propus reducerea deversărilor din lacul de acumulare Novodnistrovsk de la 60 la 22 m³/s, în timp ce Republica Moldova a cerut un debit de cel puțin 50 m³/s. Reducerea deversărilor ar putea afecta atât ecosistemele de pe cursul inferior al râului, cât și alimentarea cu apă a populației, Nistrul asigurând circa 80% din necesarul de apă al populației Republicii Moldova.

Potrivit lui Ilya Trombițchi, director executiv al organizației Eco-TIRAS, membru al Comisiei Nistrene, scăderea nivelului Nistrului a dus deja la diminuarea apei din fântâni, iar în unele cazuri aceasta a dispărut complet. În același timp, ecosistemul Nistrului de Jos a trecut în ultimele luni printr-un proces accentuat de limnificare – transformarea treptată a unui râu într-un ecosistem asemănător unui lac, cu o proliferare a vegetației acvatice.

Expertul avertizează că aceste schimbări pot avea consecințe serioase asupra biodiversității, inclusiv asupra mai multor specii de pești și alte organisme acvatice.

„Este o lovitură puternică pentru viitorul Nistrului”, susține Trombițchi.

Una dintre principalele probleme discutate la ședință a fost debitul râului. Potrivit expertului, au fost analizate două variante: reducerea debitului până la 20 m³/s, măsură de care sunt interesate hidroenergeticienii pentru funcționarea deplină a complexului hidroenergetic, sau menținerea unui debit de aproximativ 50 m³/s ori chiar mai mic.

Trombițchi a atras atenția că o reducere suplimentară a debitului ar putea pune în pericol biodiversitatea din Nistrul de Jos, unde se află două parcuri naționale și trei zone umede de importanță internațională Ramsar.

„Există un pericol real de pierdere a multor specii de pești ca urmare a scăderii bruște a debitului și a proceselor de degradare a ecosistemului”, a menționat expertul.

În același timp, autoritățile se confruntă cu o altă problemă majoră: necesitatea asigurării cu apă a populației. Potrivit lui Trombițchi, ambele părți sunt preocupate în primul rând de alimentarea cu apă a oamenilor, în condițiile în care resursele disponibile sunt tot mai reduse.

În urma discuțiilor, partea moldovenească a propus amânarea pentru două-trei zile a deciziei privind debitul Nistrului, pentru consultări la nivel național. Propunerea a fost susținută de partea ucraineană.

Între timp, Nistrul continuă să treacă printr-o perioadă critică, iar autoritățile trebuie să găsească un echilibru între necesitatea de a asigura populația cu apă și protejarea unuia dintre cele mai importante ecosisteme acvatice ale Republicii Moldova.

Evoluția zilnică a debitului de intrare 

Înaintea ședinței Comisiei Nistrene din 14 septembrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a publicat o actualizare privind situația hidrologică de pe râul Nistru. Potrivit datelor prezentate de ministru, în perioada 1-13 septembrie, media zilnică a intrărilor de apă în lacul de acumulare Novodnistrovsk a fost de 22,7 m³/s, în timp ce deversările au fost menținute la 60 m³/s, conform deciziei Comisiei Nistrene din 28 august 2026.

Din cauza diferenței dintre cantitatea de apă care intră în lac și cea deversată, rezerva de apă continuă să scadă. Debitul de intrare a variat de la o zi la alta: 

1 septembrie – 35 m³/s

2 septembrie – 27 m³/s

3 septembrie – 23 m³/s

4 septembrie – 22 m³/s

5 septembrie – 24 m³/s

6 septembrie – 16 m³/s

7 septembrie – 17 m³/s

8 septembrie – 24 m³/s

9 septembrie – 23 m³/s

10 septembrie – 18 m³/s

11 septembrie – 22 m³/s

12 septembrie – 25 m³/s

13 septembrie – 19 m³/s

„Dacă la 1 septembrie nivelul apei în lacul de acumulare era de 111,83 m, astăzi acesta a coborât la 111,38 m – o scădere de 45 cm în doar două săptămâni.

Deși pe teritoriul Republicii Moldova s-au înregistrat precipitații în ultimele zile, în bazinul superior din Ucraina ploile nu au fost suficiente pentru a îmbunătăți nivelul apei în lacul de acumulare”, precizează ministrul Mediului. 

Reamintim că, pe 26 august, Comisia pentru Situații Excepționale a decis prelungirea cu încă 30 de zile a stării de alertă în sectorul hidrologic.