Lung de peste 1000 de km, râul Nistru izvorăște din Carpații Orientali, traversează țara noastră de la Naslavcea până la Purcari, și își vede mai departe de drum până se revarsă în Marea Neagră. Nistrul este cel mai lung râu din țara noastră, iar bazinul său din R. Moldova acoperă aproape 60% din suprafața țării, cu aproape 3 milioane de locuitori.

Pe lângă sursă de apă potabilă și energie electrică, Nistrul mai înseamnă și un patrimoniu turistic natural pentru țara noastră. Nu există vacanță în care moldovenii, de la mic la mare, să nu dea iama la Nistru, pentru plimbări cu barca sau caiacul, pescuit, scăldat, stat la plajă, iarbă verde, drumeții prin împrejurimi, și multe alte distracții. Priveliștile Nistrului îți taie răsuflarea, cu multă liniște în jur, dar și locuri perfecte pentru a practica turismul de aventură.

Cu toate acestea, turismul organizat în zona Nistrului a rămas un pic împotmolit la mal. Dezvoltarea acestei industrii avansează cu pași de melc, așa că multe dintre destinațiile turistice oferite de fluviu rămân, practic, neexplorate.

Din cele 309 arii naturale protejate ale R. Moldova, 58 se află în bazinul râului Nistru, conform unui studiu realizat de ADTM. Totuși, din cele circa 100 de plaje ale Nistrului, aproape 70% au suferit un declin masiv al cererii turistice în ultimii ani. Temperatura și debitul râului au scăzut încontinuu și, odată cu ele, și numărul de turiști în regiune.

Nicăieri nu este mai vizibil acest fenomen decât în raionul Soroca, unde gloria litoralului de la Nistru mai trăiește doar în amintirile localnicilor.

Potrivit ADTM, circa 60 de plaje au fost scoase din circuit, majoritatea devenind pajiști înnămolite. În plus, 98 de insule pe Nistru nu sunt utilizate în scop turistic, în special pe segmentul Naslavcea – Rezina. Urmează să fie făcut un calcul pentru pierderile la bugetul de stat, ca urmare a profitului și a impozitelor ratate.

Ministerul Mediului atribuie situația unor probleme de ordin birocratic, rămase nerezolvate de-a lungul anilor.

De cealaltă parte a baricadei, experții sunt de părere că scăparea turismului pe Nistru ar fi o strategie comună de parteneriat public-privat pe ambele maluri ale Nistrului, cu o viziune clară de susținere și co-finanțare. Mai mult decât atât, este important ca turismul dezvoltat în regiune să fie unul cât mai durabil, cu mult respect pentru ecosistem și un impact minim asupra mediului și culturii locale.