Cum dispare solul Republicii Moldova. Vântul puternic scoate la suprafață o problemă nerezolvată

Rafalele puternice de vânt din weekendul trecut, sub cod portocaliu, au ridicat nu doar praf, ci și sol fertil de pe terenurile agricole din Republica Moldova. Fenomenul, cunoscut drept eroziune eoliană, nu este unul nou, însă specialiștii avertizează că devine tot mai intens pe fondul practicilor agricole și al schimbărilor climatice.

Un fenomen natural, amplificat de activitatea umană

Eroziunea eoliană reprezintă mișcarea particulelor de sol sub acțiunea vântului. Deși este un proces natural, amploarea lui este influențată direct de modul în care sunt gestionate terenurile agricole.

„Eroziunea eoliană a fost din toate timpurile. Este un factor de degradare a solului. Atunci când o suprafață este acoperită cu vegetație, particulele se țin una de alta, formează agregate structurale și sunt mai puțin antrenate de vânt”, explică Valentina Andriuca, doctor în agricultură, conferențiar universitar la Facultatea de Știință Agricole, Silvice și ale Mediului, Universitatea Tehnică a Moldovei. 

Situația se schimbă radical în momentul în care terenurile sunt lucrate și rămân descoperite.

„Din momentul când solul a fost lucrat, eroziunea eoliană are o amplitudine mai mare. Cu cât avem mai multe suprafețe fără vegetație, cu atât vântul poate mișca o cantitate mai mare de particule din sol”, spune specialista.

„Un centimetru de sol cu humus se formează în aproximativ o mie de ani”

Efectele acestui fenomen nu se rezumă la disconfort vizual sau la praf în aer. În realitate, se pierde exact componenta cea mai valoroasă a solului – humusul.

„Aceste particule nu sunt doar sol. Ele conțin humus, elemente nutritive, precum azot, fosfor și potasiu, dar și pesticide, dacă au fost aplicate. De aceea, eroziunea eoliană are și un anumit grad de poluare”, subliniază Andriuca.

Miza este cu atât mai mare cu cât refacerea naturală a solului este extrem de lentă.

„Un centimetru de sol cu humus se formează în aproximativ o mie de ani. Dar noi putem pierde câțiva centimetri în urma unor episoade de eroziune eoliană.”

Republica Moldova pierde anual aproximativ:

• 26 milioane de tone de sol fertil;
• 700.000 tone de humus;
• 50.000 tone de azot;
• 34.000 tone de fosfor;
• 597.000 tone de potasiu.

Citește și: Nu e furtună din Sahara. E sudul Moldovei, fără fâșii forestiere

Când și unde apare cel mai frecvent

Fenomenul este mai frecvent primăvara, atunci când terenurile sunt arate. 

„Orice teren arabil descoperit este uscat la suprafață. Aceste particule uscate sunt foarte ușor antrenate de vânt. În anumite perioade, în special în aprilie, în unele zone se produce ceea ce oamenii numeau «ninsoare cu praf»”, spune experta.

Cele mai vulnerabile sunt terenurile înalte, câmpurile întinse și solurile luto-argiloase, cu textură prăfoasă, caracteristice pentru mare parte din țară.

O soluție cunoscută încă pe vremea lui Ștefan cel Mare

Deși problema este veche, și soluțiile sunt cunoscute de mult timp. Printre cele mai eficiente se numără fâșiile forestiere de protecție. Fâșiile forestiere sunt zone plantate cu arbori și arbuști, menite să reducă viteza vântului și să protejeze solul de eroziune. 

„Încă din cele mai îndepărtate timpuri au fost amplasate fâșii forestiere anume împotriva eroziunii eoliene. Pe vremea lui Ștefan cel Mare, în Moldova existau astfel de sisteme de protecție”, menționează Andriuca.

Ulterior, aceste perdele au fost extinse, însă în timp multe au fost degradate sau defrișate.

„În ultima perioadă din lipsa carburanților, ori ele au mai fost tăiate, asta e altă problemă.”

Alte măsuri împotriva eroziunii eoliene

„Fâșiile de protecție sunt una dintre măsuri. O altă măsură ar fi înierbarea. În livezi și vii, de exemplu, putem avea un strat de iarbă sau culturi selectate, care protejează solul. Nu este simplu, pentru că aceste plante consumă și elemente nutritive, dar trebuie găsit un echilibru”, explică Valentina Andriuca.

O altă soluție ține de practicile agricole aplicate direct pe câmpuri.

„Agricultura conservativă este foarte importantă. Dacă rămân resturile vegetale pe câmp, ele protejează solul. O parte din particule se fixează de sistemul radicular, iar viteza vântului la suprafața solului se micșorează”, spune specialista.

În unele cazuri, pot fi utilizate și metode suplimentare de protecție, precum gardurile de protecție a câmpurilor.

Totuși, experta atrage atenția că fenomenul este insuficient studiat la nivel național.

„Acest tip de eroziune este foarte slab cercetat în Republica Moldova și are nevoie de o analiză mai profundă.”

Perdelele forestiere de protecție reprezintă aproximativ 1,5% 

În prezent, suprafața acoperită de perdele forestiere este insuficientă pentru a proteja terenurile agricole din Republica Moldova.

„Perdelele forestiere de protecție sunt în jur de 27.000 – 30.000 de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 1,5% din suprafața terenurilor agricole. Pentru o reziliență mai bună ar fi necesar între 4 și 6%”, explică Aurel Lozan, biolog și doctor în științe biologice. 

Raportat la aceste date, ar fi necesare între 75.000 și 135.000 de hectare de perdele forestiere pentru a asigura o protecție eficientă a solurilor agricole.

„Eu cred că din aceste 30.000, ele nu toate sunt în stare bună, majoritatea fiind în stare nesatisfăcătoare”, adaugă expertul.

Sute de mii de hectare deja afectate de eroziune

Dimensiunea problemei este deja una extinsă, iar efectele sunt vizibile la scară largă.

„Avem în jur de 400.000 de hectare de terenuri erodate, dintre care 70.000 – 80.000 sunt degradate. Cifrele pot fi și mai mari”, avertizează Aurel Lozan.

„Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor prevede inclusiv crearea și refacerea perdelelor forestiere, însă dacă s-a făcut ceva până acum, asta e altă întrebare”, punctează expertul.

Citește și: Fâșiile forestiere de protecție sporesc recoltele, protejează râurile și localitățile