Pădurile adevărate vor salva Moldova: experţii descriu problemele fondului forestier şi propun soluţii

Republica Moldova are un grad de acoperire cu păduri printre cele mai scăzute din Europa – doar 11% din teritoriul țării (media europeană – 39.8% în 2020). În plus, doar 47% dintre păduri „au valoare ridicată de conservare”.

Este necesară împădurirea unor noi terenuri, iar în acest scop pot fi valorificate terenurile abandonate și degradate. Programul naţional prevede ca, în următorii 10 ani, suprafețele de teren împădurit să fie extinse până la 15% (cu aproximativ 150 de mii de hectare).

Fără o extindere a suprafeţelor forestiere, spațiul rural va fi afectat puternic de fenomene naturale precum eroziunea solului şi inundațiile. Mai ales că în unele zone ale republicii care au fost lovite mai crunt de secetă se intensifică aridizarea și chiar au apărut semne ale deșertificării.

Pădurile cu valoare ridicată de conservare au un rol deosebit în viaţa noastră

Aproximativ 175.500 de hectare de terenuri forestiere, reprezentând 47,3% din suprafața totală a pădurilor din Republica Moldova, au fost identificate ca fiind „păduri cu valoare ridicată de conservare” (PVRC) în cadrul unui studiu realizat cu suportul partenerilor de dezvoltare. Majoritatea acestor păduri sunt deținute și gestionate de stat. Specialiştii estimează că ele adăpostesc 80% din diversitatea biologică a țării și oferă beneficii sociale, economice, climatice, hidrologice și de control al eroziunii. Pentru a conserva aceste zone ecologice, experţii recomandă crearea unei rețele de PVRC și modernizarea legislației privind zonele protejate.

Pădurea ne hrăneşte şi ne susţine – avem nevoie de păduri structurate şi adevărate

„Pădurea este mai mult decât lemn. Pădurea este ceva mult mai complex decât gândesc unii. Pădurea ne hrăneşte. Sunt biolog silvic şi-mi doresc păduri frumoase, păduri compoziţionale – aşa cum ar trebui să fie, păduri structurate, păduri adevărate”, a povestit pentru Ecopresa Aurel Lozan, coordonator de activități naționale pentru EU4Environment în Moldova.

În opinia sa, au manifestat un interes mare pentru eveniment autorităţile, societatea civilă, dar şi unii agenţi economici. „Interesul comun este o ţară verde, o ţară cu mai multe păduri, cu menţinerea şi susţinerea pădurilor existente, dar, totodată, extinderea suprafeţelor acoperite. Pădurile nu cresc peste noapte, avem nevoie de mai mult timp. Dar vom depune efort pentru a gestiona pădurile într-un mod sustenabil, pentru a susţine beneficiile pe care pădurea le generează pentru generaţia noastră şi pentru generaţiile care vor veni”, a adăugat Aurel Lozan.

Împreună cu alţi reprezentanţi moldoveni, el i-a însoţit pe participanţii la eveniment sosiţi din străinătate într-o vizită de studiu în Rezervaţia naturală „Codrii”, precum şi la sectoare de pădure din proprietate de stat şi privată, pentru a le arăta cum este gestionat sectorul forestier. Aurel Lozan este unul dintre autorii studiului „Identificarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare din Republica Moldova”, elaborat în cadrul programului EU4Environment, finanțat de UE şi pus în aplicare de Banca Mondială, prezentat la Chişinău la mijlocul lunii februarie. Autorii cercetării au elaborat şi un „Ghid practic pentru identificarea PVRC”.

Pădurile Moldovei au o pondere mică în PIB, dar sunt un capital natural de nepreţuit

Sectorul forestier al Republicii Moldova contribuie cu mai puţin de o jumătate de procent la Produsul Intern Brut (PIB) al țării (0,27% în anul 2010), dar reprezintă o parte semnificativă a capitalului natural și oferă multe beneficii de mediu. Totodată, asigură locuri de muncă, alte servicii de o valoare semnificativă şi, în plus, populaţia de la sate este puternic dependentă de pădurile din preajmă.

Suprafaţa fondului forestier (FFN) al Republicii Moldova este de 450.600 hectare (13,8% din teritoriul țării): 362.700 hectare sunt în proprietatea statului, 85.100 hectare – în proprietatea publică a unităţilor administrative teritoriale (UAT), 2.800 hectare – în proprietate privată.

În acelaşi timp, suprafața terenurilor acoperite cu păduri este de 371.000 hectare: 317.800 hectare se află în proprietatea statului, 50.500 hectare sunt „păduri comunale” (deținute de UAT) și 2.700 hectare aparţin unor proprietari privați.

Pe lângă aceste suprafeţe împădurite, Republica Moldova mai dispune și de 50.700 hectare de vegetație forestieră în afara FFN: 30.300 hectare de fâşii forestiere de protecție și 20.400 hectare de alte tipuri de vegetație forestieră.

Pe suprafeţele forestiere predomină speciile de foioase (98%), iar pădurile de stejar (44%) sunt cele mai reprezentative ecosisteme forestiere, contribuind cu peste 80% la biodiversitatea țării.

Pădurile sunt gestionate nesustenabil şi suferă din cauza tăierilor ilegale

Aproape toate pădurile din Republica Moldova sunt utilizate în mare parte în scopuri de producție – pentru aprovizionarea comunităților cu necesități de subzistență, în principal cu lemn de foc. Pădurile „sunt gestionate în mod nesustenabil”, iar acest fapt a determinat autoritățile ţării să-şi revadă modul de abordare a domeniului, constată autorii raportului.

Una dintre problemele semnalate este „răspândirea neuniformă și fragmentarea terenurilor forestiere”, care influențează negativ exercitarea funcțiilor economice și protective ale acestora.

Sectorul forestier se confruntă și cu problema tăierilor ilegale, printre principalele cauze ale acestui fenomen în studiu fiind menţionate: „nivelul înalt de sărăcie, prețul ridicat și în continuă creștere al lemnului de foc, cererea nesuplinită pentru lemnul de foc, nivelul salarial redus al personalului silvic, lipsa pazei vegetației lemnoase din gestiunea UTA și eficiența scăzută a controlului de stat în domeniul asigurării pazei tuturor resurselor forestiere”.

Împăduririle din ultimii 30 de ani au fost puţin eficiente – nu există peisaje forestiere intacte

Pe parcursul ultimelor trei decenii a crescut suprafața pădurilor, însă majoritatea împăduririlor noi au fost realizate pe terenuri degradate şi în condiții pedoecologice grele, unde arboretele are productivitate redusă. Totodată, pădurile deținute de UAT sunt tinere, iar din cauza tăierilor ilicite din anii 1992-1998 au o „consistență degradată” – au rămas spaţii goale după tăierea arborilor.

Autorii studiului notează că „procesul de extindere a pădurilor, pe lângă dificultățile de natură financiară, se lovește de numeroase alte bariere, cum ar fi conflictele între extinderea pădurilor și menținerea terenurilor cu destinație agricolă pentru comunitățile rurale”.

Pădurile din Republica Moldova sunt împărţite în cinci categorii funcționale, conform cadrului normativ-legal:

1. păduri cu funcții de protecție a apelor (1.6%);

2. păduri cu funcții de protecție a terenurilor și a solurilor (7.9%);

3. păduri cu funcții de protecție contra factorilor climatici și industriali dăunători (47.4%);

4. păduri cu funcții de recreere (26.4%);

5. păduri cu funcții de interes științific și ocrotire a genofondului și ecofondului forestier (16.7%).

„În Moldova, nu există peisaje forestiere intacte, nici peisaje forestiere cu o integritate ridicată – doar suprafețe restrânse cu integritate medie din punct de vedere al nivelului de modificări antropice, majoritatea având o integritate mică”, se arată în studiu.

Programul EU4Environment („Uniunea Europeană pentru Mediu”) ajută țările Parteneriatului estic să-și păstreze capitalul natural și să sporească bunăstarea oamenilor din punctul de vedere al mediului. Acest lucru se realizează prin sprijinirea acțiunilor legate de mediu, prin demonstrarea și deblocarea oportunităților pentru o creștere mai verde și prin instituirea unor mecanisme pentru o mai bună gestionare a riscurilor și a impactului asupra mediului. Programul este finanțat de Uniunea Europeană și pus în aplicare de Banca Mondială, OCDE, CEE-ONU, UNEP și UNIDO în perioada 2019-2024, cu un buget de 20 de milioane de euro.