Se apropie Duminica Floriilor! De unde cumpărăm pește și la ce să fim atenți
Pomul Vieții, asociația care cultivă plante și speranță
#PoveștiDinECOmunitate
Asociația „Pomul Vieții” este un puzzle de valori perfect îmbinate. Piesele lui - valorile economice, sociale și ecologice - se potrivesc pentru a oferi un tot unitar, care arată calea spre un viitor mai verde și echitabil. Pe scurt: dezvoltare durabilă.
Fondată în 2008 de către soții Aliona și Valeriu Andreiciuc, A.O. „Pomul Vieții” desfășoară proiecte agroecologice, cu elemente de incluziune socială. În activitățile asociației sunt implicați tineri cu necesități speciale din cadrul A.O. „Speranță și Sănătate”, care se îngrijesc de seră și grădină cot la cot cu soții Andreiciuc. La schimb, aceștia primesc calm din lucrul cu plantele, motivație din munca în comunitate, și o sursă de venit din activitățile de antreprenoriat social, lansate de „Pomul Vieții” anul trecut.
În ultimii doi ani, agroecologia a devenit principala sferă de activitate a asociației, care s-a specializat în creșterea răsadurilor de copaci cu un sistem de rădăcini închise. Cu o pepinieră de peste 10.000 de puieți din semințe, majoritatea cultivați din semințe locale și adaptabili la schimbările climatice, soții Andreiciuc își doresc să contribuie la o reîmpădurire sustenabilă a R. Moldova.
Pe lângă copaci, „Pomul Vieții” mai crește și legume curate, urmând practici ecologice care asigură o roadă sănătoasă pe tot parcursul anului. Deja de 8 ani, Aliona și Valeriu practică și vermicultura – valorificarea deșeurilor organice cu ajutorul râmelor, reușind să composteze aproape o tonă de resturi vegetale pe durata unui an.
Fondată în 2008 de către soții Aliona și Valeriu Andreiciuc, A.O. „Pomul Vieții” desfășoară proiecte agroecologice, cu elemente de incluziune socială. În activitățile asociației sunt implicați tineri cu necesități speciale din cadrul A.O. „Speranță și Sănătate”, care se îngrijesc de seră și grădină cot la cot cu soții Andreiciuc. La schimb, aceștia primesc calm din lucrul cu plantele, motivație din munca în comunitate, și o sursă de venit din activitățile de antreprenoriat social, lansate de „Pomul Vieții” anul trecut.
În ultimii doi ani, agroecologia a devenit principala sferă de activitate a asociației, care s-a specializat în creșterea răsadurilor de copaci cu un sistem de rădăcini închise. Cu o pepinieră de peste 10.000 de puieți din semințe, majoritatea cultivați din semințe locale și adaptabili la schimbările climatice, soții Andreiciuc își doresc să contribuie la o reîmpădurire sustenabilă a R. Moldova.
Pe lângă copaci, „Pomul Vieții” mai crește și legume curate, urmând practici ecologice care asigură o roadă sănătoasă pe tot parcursul anului. Deja de 8 ani, Aliona și Valeriu practică și vermicultura – valorificarea deșeurilor organice cu ajutorul râmelor, reușind să composteze aproape o tonă de resturi vegetale pe durata unui an.
Despre toate acestea, dar și despre emoțiile umane din spatele proiectelor, am vorbit cu Aliona Andreiciuc, inima asociației „Pomul Vieții” – o asociație cu și despre oameni, și mediu.
RĂDĂCINILE „POMUL VIEȚII”
Ne ocupăm cu activități din sfera agroecologiei deja de un an și jumătate, în mod activ. Altfel spus, tot ce se vede aici în jur este rodul muncii active timp de un an și jumătate.
Temele de mediu au mers constant în paralel cu munca și ocupația noastră, fie că era vorba de plantat copaci, salubrizarea lacului Ghidighici, râului Nistru etc.
Mie, lui Valeriu și prietenilor, ne plăcea să mergem la lacuri, dar nu ne plăcea gunoiul care era pe acolo. Așa am ajuns la ideea de a înregistra o asociație obștească în 2008, pe care am numit-o „Asociația pentru Protecția și Restabilirea Echilibrului Ecologic «Pomul Vieții»”.
INCLUZIUNE SOCIALĂ PRIETENOASĂ MEDIULUI
Organizația în care derulăm acum activități de mediu este o asociație de părinți ai căror copii au dizabilități mintale, numită „Speranță și Sănătate”.
Este un centru de zi de reabilitare, unde tinerii vin după ce deja au absolvit școala. Sunt tineri care nu-și găsesc un loc de muncă, o ocupație, nici măcar un loc pentru relaxare, iar aici chiar se simt ca într-un paradis.
Pentru beneficiarii centrului, este foarte important să obținem anume emoții pozitive. Lucrul cu plantele are un ritm mai calculat, care liniștește starea de spirit.
Aici au parte de o mulțime de activități diferite: ne ajută să obținem materialul pentru mulcire, ne ajută să culegem verdețurile pe care le-am plantat. Inclusiv la bucătărie, se implică în pregătirea bucatelor calde pentru oameni nevoiași, cum ar fi pensionari sau mame singure.
Beneficiarii sunt mereu gata să iasă cu bucurie la o acțiune de salubrizare, să planteze un copac sau să strângă saci de gunoi. Pentru ei, asta devine o motivație pentru a face încă un pas înainte și de a fi mai apropiați, mai adaptați la societate.
Beneficiarii sunt mereu gata să iasă cu bucurie la o acțiune de salubrizare, să planteze un copac sau să strângă saci de gunoi. Pentru ei, asta devine o motivație pentru a face încă un pas înainte și de a fi mai apropiați, mai adaptați la societate.
An de an, încercăm să integrăm beneficiarii tot mai mult în direcția antreprenoriatului social. Asta presupune nu doar să desfășurăm activități de mediu, dar și să obținem un venit din asta, care se repartizează, printre altele, ca remunerație pentru beneficiari.
O PEPINIERĂ CRESCUTĂ DIN SEMINȚE
Bunicul meu a lucrat toată viața în silvicultură și cred că, atunci când ești copil și auzi vorbindu-se în familie despre asta, absorbi informația. Poate că nu am folosit-o în mod activ, dar îmi dau seama acum că totuși ea există. De undeva apare, aproape intuitiv.
Drept dovadă, am reușit să creștem platani, pe care Moldova noastră demult nu-i mai cultivă și nu mai are tehnologia.
Din păcate, în pepinierele Moldovei, nu veți găsi mai mult de 10 platani. Așa că noi vrem să ne mândrim cu faptul că am reușit să creștem 300 de platani. Probabil că Universul ne ajută.
Ne orientăm mult după natură. La fel cum natura împrăștie semințele, duse de vânt, același lucru și aici. Nu e chiar atât de strict și nu e nevoie de plantat sămânța fix în centru, ca din ea să crească un pom. Pentru asta, e suficient să ai gânduri bune și dorință.
Pentru ca un copac să crească, în suflet trebuie să ai un cântec. Dacă vii cu o dispoziție și o motivație proastă, mai bine să nu plantezi copaci.
INCUBATOR DE COPACI ȘI LEGUME
Semințele vin la noi și începem să le studiem, colectăm informații despre ce au nevoie acești copaci ca să crească. Avem și semințe locale, pe care le colectăm noi înșine de ici, de colo.
Acordăm o atenție specială semințelor de specii, asociate cu schimbările climatice și adaptarea la acestea. Îmi plac în mod special copacii rezistenți la secetă, care pot rezista acestor schimbări.
Cu aceste semințe, realizăm diferite procese: fie sunt stratificate, puse laolaltă în frigider, fie pur și simplu depozitate într-un loc uscat. Mai departe, merg la „departamentul” puieților, unde stau la germinat sub fito-lămpi speciale.
După asta, vedem împreună cu beneficiarii ce poate fi transferat în seră. Apoi, din seră, puieții ajung în suportul de creștere, unde își așteaptă un nou prieten-cumpărător.
PRACTICI AGROECOLOGICE PENTRU O ROADĂ CURATĂ
Încet-încet, din aproape în aproape, la momentul actual am ajuns la un sistem bine-integrat, care ne deschide și mai multe uși către această lume a agroecologiei, de a crește în mod curat legume, verdețuri și, desigur – copaci.
Am construit o seră, am amenajat o groapă de gunoi, am luat containere pentru copacii noștri, am obținut turbă, am construit un sistem de irigare. Am făcut rost de râme, am înțeles cum ele lucrează și cum pot să ajute la valorificarea deșeurilor organice.
Avem doi brazi aici pe teritoriu. Când le cad acele, noi le strângem cu grijă, le dezinfectăm și le folosim la mulcire, în strat de 5 centimetri.
Folosim gălbenelele în calitate de plantă însoțitoare, ca să atragem mai multe insecte benefice și să scăpăm de cele dăunătoare. Folosim inclusiv cojile de ouă, care ne ajută să luptăm cu dăunătorii cei mai insistenți: melcii și limacșii. În plus, coaja de ou este o sursă excelentă de calciu pentru plante.
Avem doi brazi aici pe teritoriu. Când le cad acele, noi le strângem cu grijă, le dezinfectăm și le folosim la mulcire, în strat de 5 centimetri.
Folosim gălbenelele în calitate de plantă însoțitoare, ca să atragem mai multe insecte benefice și să scăpăm de cele dăunătoare. Folosim inclusiv cojile de ouă, care ne ajută să luptăm cu dăunătorii cei mai insistenți: melcii și limacșii. În plus, coaja de ou este o sursă excelentă de calciu pentru plante.
Apropo, de îndată ce au apărut pe aici copaci și biodiversitate, în bradul vecinului au apărut doi porumbei sălbatici imenși. Atunci când zboară, își deschid larg aripile, parcă ar fi un elicopter sau un deltaplan. Iată ce înseamnă biodiversitatea: avem aici un mediu bun și confortabil, așa că apar noi plante și noi rezidenți.
O TONĂ DE BIOHUMUS, CU AJUTORUL RÂMELOR
Am început să ne ocupăm cu proiectul de vermicultură în 2015.
Aristotel a numit râmele „intestinele pământului”, deoarece trecând prin materia pe care o digeră, acestea o dezinfectează, o îmbunătățesc și o îmbogățesc cu diverse elemente. Este opera mai multor bacterii, plus a râmelor care apar după ploaie, și care într-o zi, digeră o cantitate de pământ egală cu greutatea lor.
Deșeurile noastre de bucătărie au dispărut complet odată ce au apărut râmele. Nu aruncăm nici coaja de cartofi, nici coaja de la morcovi – toate merg la „animalele noastre de companie”.
Nu ne-au ajuns deșeurile din bucătăria de aici, așa că am apelat și la compania Andy’s Pizza, care nu au refuzat propunerea. Am preluat deșeurile de la ei și le-am compostat în masă, ajungând astfel să compostăm într-un an aproape o tonă de deșeuri.
Totodată, am instalat și paleți pentru compostare, unde ajung nu doar deșeurile din bucătăria noastră, ci și aduse de activiști care locuiesc aici, în sectorul Buiucani.
UN VIS PENTRU MOLDOVA
În Moldova, suprafața împădurită reprezintă aprox. 12% din teritoriul țării. Prin comparație, în România și Ucraina, procentajul este de 29-30%.
Ca să ajungem măcar la nivelul vecinilor din România și Ucraina, ar trebui să plantăm un miliard și jumătate de copaci. Noi aici avem puțin mai mult de 10 mii.
Eu mereu glumesc pe tema asta și spun ca pesimiștii demult au plecat din țară, au rămas aici doar optimiștii. Cred că, dacă am rămas aici, se poate spune că sunt o optimistă.
Odată a venit la noi o doamnă, care mi-a spus: „Am deja 40 de ani, am tot ce îmi trebuie. Vreau ca, de ziua mea, să plantez undeva 40 de copaci”. Altădată, o doamnă de la sat mi-a zis: „Știți, eu când văd vreo râpă, mă gândesc cum ar fi acolo o pădure”.
Odată a venit la noi o doamnă, care mi-a spus: „Am deja 40 de ani, am tot ce îmi trebuie. Vreau ca, de ziua mea, să plantez undeva 40 de copaci”. Altădată, o doamnă de la sat mi-a zis: „Știți, eu când văd vreo râpă, mă gândesc cum ar fi acolo o pădure”.
Câtă vreme există asemenea vise și bucăți de pământ unde ar putea fi o pădure, unde ar putea trăi și insectele, și păsările, iar oamenii ar putea să culeagă ciuperci, fructe de pădure, ierburi medicinale, atunci acest obiectiv, realizabil sau nu, îmi pare cea mai bună opțiune pentru Moldova.
#PoveștiDinECOmunitate – Despre campanie
Noi aici, la EcoPresa, avem un privilegiu pe care nu-l ascundem: acela de a cunoaște oamenii din comunitatea eco a Moldovei, fiecare cu povestea, pasiunea și îndeletnicirea lui. De la un timp, ne tot bate un gând: ce-ar fi să împărtășim privilegiul și să „dăm cuvântul” acestor oameni cu inima verde?
Prin campania #PoveștiDinECOmunitate, vrem să aducem în prim-plan un alt fel de eroi decât suntem obișnuiți să vedem. Sunt oameni ca noi și ca voi, care dau o față umană practicilor sustenabile și ne arată cât e de ușor să fii prietenos cu mediul. Lasă-te inspirat/ă și următoarea poveste din ECOmunitate poate fi cea a ta!
#PoveștiDinECOmunitate — o campanie de suflet marca Ecopresa.md,cu sprijinul Suediei
- Clara AbdullahReporteră
- Ekaterina AlexandrImagine și montaj
© ECOPRESA. All rights reserved *** Preluarea textelor care aparțin www.ecopresa.md poate fi făcută doar cu indicarea sursei și link activ către subiectul preluat.