De ce unele localități sunt mai vulnerabile la inundații decât altele 

Inundațiile din 7 iunie au provocat acumulări semnificative de apă în mai multe raioane ale Republicii Moldova, afectând gospodării, subsoluri, instituții publice și terenuri agricole. Fenomenul a fost determinat de ploi abundente, care au generat viituri locale și au pus presiune pe infrastructura de evacuare a apelor, în special în zona centrală a țării. În acest context, specialiștii atrag atenția că amploarea pagubelor este influențată nu doar de precipitații, ci și de particularitățile reliefului și de lipsa unor sisteme eficiente de drenaj. 

Ilya Trombițchi: „unde predomină asfaltul și betonul, apa nu se infiltrează”

Contactat de Ecopresa, Ilya Trombițchi, expertul în mediu și directorul organizației Eco-TIRAS, explică faptul că una dintre principalele cauze ale inundațiilor rapide este capacitatea redusă a solului de a absorbi apa, mai ales în zonele urbanizate.

„În orașe și localități unde predomină asfaltul și betonul, apa nu se infiltrează și se transformă rapid în scurgere de suprafață. Chiar și cantități moderate de precipitații pot genera acumulări rapide”, a explicat acesta.

Potrivit lui, și relieful joacă un rol esențial, localitățile situate în depresiuni naturale colectând apa de pe suprafețe extinse.

„Aceste zone funcționează ca bazine naturale de acumulare, ceea ce le face mult mai vulnerabile la viituri rapide”, a adăugat Trombițchi, subliniind că sistemele de drenaj colmatate sau subdimensionate agravează situația.

Valeriu Cazac: relieful fragmentat și lipsa drenajului agravează viiturile

Doctorul în științe ale mediului, Valeriu Cazac, afirmă pentru Ecopresa că specificul geografic al Republicii Moldova contribuie semnificativ la formarea viiturilor, în special în zona centrală a țării. 

„Relieful este puternic fragmentat, cu văi, pante și podișuri, iar localitățile sunt amplasate neuniform. Acest lucru generează diferențe mari de vulnerabilitate la precipitații abundente”, a precizat el.

Potrivit expertului, cele mai expuse sunt localitățile din zona Codrilor, unde scurgerile de pe versanți se produc rapid.

„În multe cazuri, lipsa unui sistem funcțional de drenaj și colmatarea cursurilor de apă transformă viiturile în fenomene imprevizibile și agresive”, a menționat Cazac.

IGSU: 37 de misiuni de intervenție în urma ploilor

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a intervenit în 37 de misiuni pe 7 iunie, în urma ploilor abundente care au afectat mai multe regiuni ale țării.

Cele mai multe intervenții au vizat evacuarea apei din gospodării, subsoluri și instituții publice, fiind înregistrate 31 de astfel de cazuri.

Printre zonele cele mai afectate se numără:

• Strășeni – 10 intervenții
• Nisporeni – 6 intervenții
• Ialoveni – 5 intervenții
• Chișinău și Bălți – câte 2 intervenții
• Telenești, Drochia, Căușeni – alte intervenții

În Strășeni, salvatorii au acționat inclusiv în subsolul Judecătoriei și în gospodării afectate.

În Nisporeni, în Vărzărești, au fost evacuate aproximativ 80 m³ de apă din instituții și locuințe.

În Ialoveni, în satul Gangura, au fost scoși aproximativ 900 m³ de apă din gospodării și un canal de evacuare.

În Chișinău, intervenții au fost realizate pe strada Mitropolitul Varlaam și șoseaua Muncești, unde s-au acumulat volume semnificative de apă.

Cea mai amplă intervenție a avut loc în satul Pervomaisc, raionul Căușeni, unde au fost evacuate aproximativ 3000 m³ de apă.

Arbori doborâți și infrastructură afectată

Pe lângă inundații, Inspectorii IGSU a intervenit în mai multe cazuri pentru înlăturarea arborilor doborâți de vânt.

Au fost înregistrate cinci intervenții, inclusiv în municipiul Bălți, unde copacii au blocat accesul și au avariat autovehicule.

În Cimișlia și Dondușeni, arborii căzuți au afectat infrastructura de telecomunicații, provocând întreruperi locale.

Monitorizare hidrologică și riscuri în continuare

Autoritățile au monitorizat permanent situația hidrologică în nordul și centrul țării, în special în raioanele Fălești și Ungheni.

Au fost semnalate riscuri de revărsare a apelor și posibile cedări de diguri, ceea ce a determinat intervenții preventive și supraveghere continuă.

IGSU a menținut echipe în teren pentru a interveni rapid în zonele afectate și pentru a preveni extinderea pagubelor. 

Material realizat de Cristian Bîrlea, stagiar ecopresa