Organizațiile de mediu cer Guvernului să revizuiască reducerile de 374,6 milioane de lei pentru păduri și reziliență climatică

Peste 20 de organizații de mediu au semnat o notă de poziție adresată premierului Vasile Tofan, prin care cer Guvernului Republicii Moldova să revizuiască rectificarea bugetară din 2 septembrie. Semnatarii contestă reducerea cu 374,6 milioane de lei a finanțării pentru două proiecte dedicate pădurilor și rezilienței climatice, în timp ce alte domenii, inclusiv infrastructura rutieră, primesc bani în plus. Aceștia cer explicații privind criteriile după care au fost alese pentru reducerea finanțării proiectele de mediu, în condițiile în care Republica Moldova se confruntă cu secetă, presiuni asupra resurselor de apă și degradarea ecosistemelor. 

374,6 milioane de lei reduse pentru păduri și reziliența climatică

Potrivit modificărilor bugetare, cheltuielile pentru proiectele finanțate din surse externe sunt reduse cu 959,8 milioane de lei. Din această sumă, 230,1 milioane de lei sunt tăiate din Programul de Dezvoltare a Pădurilor, iar 144,5 milioane de lei din Proiectul de Consolidare a Rezilienței Climatice. În total, cele două programe pierd 374,6 milioane de lei.

În același timp, Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală primește un miliard de lei, proiectul „Moldova Drumuri III”  310 milioane de lei, iar Fondul Rutier  alte 300 de milioane de lei. Astfel, pentru infrastructura rutieră sunt alocate suplimentar 610 milioane de lei, cu 235,4 milioane mai mult decât suma retrasă din programele pentru păduri și reziliență climatică.

„Nu contestăm necesitatea drumurilor”

Organizațiile susțin că nu contestă necesitatea unor drumuri funcționale, ci faptul că, într-o țară puternic despădurită, într-un an cu secetă severă în Europa și cu presiuni tot mai mari asupra resurselor de apă, finanțarea pentru păduri și reziliență climatică este redusă tocmai acum.

Potrivit acestora, cei 230,1 milioane de lei retrași din Programul de Dezvoltare a Pădurilor ar fi putut finanța încă 11.650 – 16.000 de hectare de pădure și fâșii forestiere de protecție, raportat la costul mediu de aproximativ 316 milioane de lei pentru 16.000 – 22.000 de hectare împădurite în ultimii doi ani.

Organizațiile menționează că astfel de intervenții ajută la reținerea apei în sol, reducerea eroziunii și protejarea bazinului Nistrului, afectat deja de secetă, sedimentare și degradarea resurselor de apă.

Semnatarii atrag atenția și asupra faptului că reducerea finanțării are loc în perioada implementării Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru 2023 – 2032, aprobat prin HG nr. 55/2023. Programul a fost lansat sub patronajul președintei Maia Sandu și cu implicarea societății civile de mediu. Organizațiile consideră că reducerea finanțării riscă să încetinească implementarea acestuia, tocmai când primele rezultate încep să se contureze.

Ce cer organizațiile semnatare

În nota de poziție, organizațiile cer Ministerului Finanțelor să explice criteriile în baza cărora au fost alese aceste două linii pentru reducere și solicită revizuirea deciziei, inclusiv în contextul angajamentelor pentru 2026 privind restaurarea a peste 13.000 de hectare în bazinul Nistrului.

Ele mai cer ca investițiile de mediu să fie protejate distinct în buget și ca societatea civilă să fie consultată înaintea unor viitoare rectificări care vizează clima, pădurile, apele și biodiversitatea.

Scrisoarea rămâne în continuare deschisă pentru semnare de către organizații, experți de mediu, platforme civice, reprezentanți ai mediului academic și persoane publice. Organizațiile spun că demersul nu vizează doar restabilirea finanțărilor tăiate, ci și explicarea publică a criteriilor în baza cărora au fost stabilite reducerile bugetare.