Cine păzește rezervațiile: ATV-uri fără sancțiuni și un director de parc național cu legături în turismul motorizat

Trei ATV-uri traversează în viteză dinspre Lacul Beleu, în interiorul Rezervației Naturale „Prutul de Jos”. Roțile ies din apă cu urme de pește și mâl, iar unul dintre conducători ne aruncă replica la observația noastră: „Noi în fiecare zi veneam pe aici și nimeni nu ne-a spus că nu se poate aici”.

De fapt, legea spune exact contrariul.

Deși circulația ATV-urilor este interzisă în ariile naturale protejate, Ecopresa a documentat cazuri repetate în care astfel de vehicule circulă prin rezervații – la „Prutul de Jos” și în Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi” – trecând prin habitate sensibile. În ultimii doi ani, Inspectoratul pentru Protecția Mediului nu a aplicat nicio sancțiune pentru asemenea încălcări.

Am constatat că fenomenul nu se limitează la solicitările ocazionale ale turiștilor: tururi cu ATV-uri din zona Orheiului Vechi organizeează inclusiv un restaurant la care este acționar chiar directorul Parcului Național Orhei – instituția care ar trebui să vegheze la respectarea regimului de protecție. De fapt, autoritățile responsabile recunosc problema, dar niciuna dintre ele – Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Inspectoratul General al Poliției sau Ministerul Mediului – nu a încercat să o oprească.

Rezervația Naturală „Prutul de Jos”

În vara anului 2024, fiind în vizită, alături de un grup de persoane, în Rezervația Naturală „Prutul de Jos”, am surprins trei persoane pe ATV-uri.

Mai mult decât faptul că au pătruns în rezervație, aceștia au mers prin lacul Beleu, iar la ieșirea din lac am observat urme de pește pe roțile vehiculelor.

Deși la intrarea în rezervație este un panou informativ care indică clar că „este interzis accesul autovehiculelor particulare pe drumurile forestiere”, unul dintre ei ne-a spus: „Noi în fiecare zi veneam pe aici și nimeni nu ne-a spus că nu se poate aici.” La fel, a adaugat: „Nu căutați dreptate, că nu aveți de unde. Noi ne plimbăm, noi suntem consăteni din satul ăsta.”

Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”

O simplă căutare pe internet arată că una dintre destinațiile populare pentru plimbările cu ATV-ul este chiar Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”. Pe rețelele sociale apar frecvent videoclipuri cu rally-uri pe ATV prin râul Răut, pe pajiști, uneori cu mai multe vehicule în același timp.

Am vorbit cu Daniela Hadârcă, ex-directoarea adjunctă a Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi”, care ne-a povestit despre gravitatea acestei probleme:

„ATV-urile distrug, în primul rând structura carstică, structurile geologice care au loc aici, distrug flora care este pe teritoriu. Și însăși zgomotul ATV-urilor este o poluare fonică pentru animalele și păsările care sunt în zonă. De aceea, categoric suntem împotrivă, dar atâta timp cât nu este o implicare din partea autorităților, noi suntem neputincioși.”

În încercarea de a limita accesul, administrația rezervației a emis în 2022 un ordin prin care se interzice accesul cu autovehicule, motociclete, ATV-uri, mopede în arealul rezervației:

„A fost emis un ordin care interzice accesul public cu autovehicule/motociclete/ATV-uri/mopede în arealul rezervației, precum și escaladarea malurilor stâncoase ale râului Răut cu mijloace de transport. Atenționăm că persoanele care nu vor respecta clauzele menționate în ordin vor fi sancționate și obligate să repare daunele și prejudiciile produse prin încălcarea prevederilor legale, în modul și mărimile stabilite de legislație.”

Chiar și cu ordinul în vigoare, ATV-urile continuă să apară. Daniela Hadârcă afirmă că administrația a transmis în repetate rânduri solicitări către Inspectoratul pentru Protecția Mediului, instituția abilitată să monitorizeze și să aplice sancțiuni:

„Problema nu este de un an, nu de doi, dar de câțiva ani buni. Și noi am trimis demersul către Inspectorat în acest sens. Până la urmă, noi nu am primit un răspuns. Verbal, doar ne-au informat că ei vin, fac vizite în teren.”

Totuși, în urma intervenției administrației, a fost posibilă limitarea accesului în nucleul rezervației, dar în pădurile din jur ATV-urile continuă să circule:

„În păduri ei mai circulă și asta nu este bine. Pentru floră, pentru faună este absolut contraindicat.”

Ordinul emis în 2022 a fost transmis către mai multe instituții ale statului: Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Inspectoratul de Poliție Orhei, Primăria Trebujeni, Comuna Ivancea, Agenția „Apele Moldovei”, Agenția „Moldsilva” și Parcul Național Orhei. Hadârcă subliniază însă limitele instituției pe care a reprezentat-o:

„Noi, ca entitate, nu avem dreptul de a introduce careva pedepse. Pe partea aplicativă e doar Inspectoratul pentru Protecția Mediului și Inspectoratul General al Poliției. Noi nu avem acest statut, noi putem doar să consiliem, recomandăm, să interzicem pe teritoriul nostru astfel de activități.”

Întrebată dacă administrația rezervației a discutat cu companiile de turism care organizează tururi cu ATV-uri în zona protejată, Hadârcă confirmă că astfel de dialoguri au existat, dar fără rezultat: „Noi am avut discuții cu reprezentanții lor în nenumărate rânduri. Chiar când îi identificam pe teritoriul rezervației cu ATV-uri. Am purtat discuții și i-am rugat și ei parcă înțeleg, dar până la urmă, atât timp cât nu este un cadru legal pozitiv, bine pus la punct, nu o să se rezolve problema dată niciodată.”

Din păcate, este o disproporție dintre profit și pedeapsă, afirmă Hadârcă:

„Amenzile sunt foarte reduse, având în vedere că acești agenți economici iau mii de lei pentru astfel de călătorii și pedeapsa presupune câteva sute de lei. Vă dați seama că lui îi este mai convenabil să plătească amenda și să-și continue activitatea. În cazul dat ar trebui să se implice IPM și Inspectoratul General al Poliției din localitățile vizate. Atunci când vor fi acțiuni mai aspre, să le confiște ATV-urile, să fie amenda mai mare. Probabil că atunci vor fi careva efecte, dar până atunci noi credem că o să batem pasul pe loc.”

Sesizare oficială către trei ministere

La sfârșitul anului 2025, declară Nicolai Romanovici, șef al Direcției Patrimoniu Natural și Biodiversitate din cadrul Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi”, administrația rezervației a transmis o sesizare oficială către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului și Ministerul Culturii, solicitând identificarea unor mecanisme legale pentru gestionarea circulației ATV-urilor în aria protejată.

„Până în prezent, un răspuns oficial a fost primit de la organele de poliție la începutul anului 2026, care au înregistrat sesizarea, au examinat-o și au informat despre măsurile întreprinse. Potrivit răspunsului oficial al Inspectoratului de Poliție Orhei, după sesizarea administrației au fost efectuate razii preventive și acțiuni de control privind respectarea regulilor de circulație rutieră în zona adiacentă rezervației. În urma acestor acțiuni au fost constatate încălcări, iar unii conducători auto au fost trași la răspundere conform legislației în vigoare. Totuși, poliția a menționat că o parte semnificativă a drumurilor și terenurilor din cadrul zonei protejate aparține localităților sau este proprietate privată, ceea ce limitează considerabil posibilitatea instituirii unei interdicții totale asupra circulației vehiculelor doar prin măsuri administrative. Astfel, în prezent principalul mecanism de intervenție rămâne colaborarea dintre administrația rezervației și poliție, desfășurarea acțiunilor preventive și reacția operativă la cazuri concrete de încălcare.”

„Cu acuzații sunt mulți, dar cu soluții, sunt puțini”. Ce spun companiile

Ecopresa a discutat și cu unul din operatorii care organizează astfel de tururi în zona Orheiului Vechi. Nicolae Carp, administratorul companiei „Off Road Park”, care activează de 10 ani pe piață, afirmă că traseele companiei nu traversează habitate naturale, ci urmează drumurile publice dintre localitățile din preajma rezervației:

„Noi facem traseele împrejurul rezervației prin satele adiacente: Bălănești, Furceni, Piatra, Orheiul Vechi. Cam toată fâșia ceea de la Orhei până în vale la Mărcăuți, doar pe drumul de legătură între satele care sunt.”

Administratorul afirmă că firma a încercat în repetate rânduri să obțină clarificări privind traseele permise și eventualele autorizații necesare, însă susține că a fost redirecționată între mai multe instituții:

„Noi am solicitat careva autorizații de la rezervații și tot timpul suntem futboliți într-o parte în alta. De câte ori am solicitat la poliția, la unde am mai fost. Păi dacă e drumul public, nu aveți nevoie de autorizație, la voi la tehnică este asigurare, este revizie, sunt numere și așa mai departe. Important să ținem cont de legislația în vigoare.”

Carp afirmă că în rezervație sunt companii care dau în chirie ATV-uri, chiar din Butuceni. Totodată, el consideră că impactul asupra rezervației nu este generat doar de ATV-uri, ci și de alte activități autorizate — festivaluri, cariere de piatră, restaurante:

„Da chestia asta cu problema, sunt ATV-uri, da o iau în cap companiile mari, ca noi. Toate festivalurile care se fac acolo. Dacă ei închid rezervația și dau la festivalul Lupilor. Închid și fac pod și încalcă structura, cum zic ei istorică de la fundul râului. Sapă cu tractoare, pun țevi, pun și fac scenă și pun boxe mari și sperie toate animalele, pentru asta încă percep și bani. Pentru orice festival care se face în rezervație se percepe taxă.”

Operatorul mai afirmă că împotriva companiei sale au existat sesizări, însă spune că verificările nu au constatat încălcări:

„Eu îndeosebi am avut vreo 10-15 dosare la Inspectoratul General al Poliției care s-au plâns, ne-am prezentat, nu a mers, nu am încălcat. Toate actele în regulă, toate reviziile, asigurările, drumurile plătite, deci sunt niște chestii la care noi încurcăm.”

În opinia sa, soluția nu este interzicerea totală a activităților, ci stabilirea unor trasee clare și aplicarea uniformă a regulilor:

„Cu acuzații, chestii și așa mai departe sunt mulți, dar cu soluții, sunt puțini. Apărători de drepturi sunt mulți, dar ce se face pentru asta? Odată ce pui o interdicție, o pui pentru toți.”

Chirie de ATV-uri în mod deschis, direct la Butuceni

După ce Nicolae Carp a afirmat că în interiorul Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi” activează operatori care oferă spre închiriere ATV-uri, Ecopresa a verificat informația.

O căutare pe internet după cuvintele-cheie „ATV Butuceni” și „ATV Orheiul Vechi” a identificat o pensiune din satul Butuceni „Casa Agricultorului Varzari” care promovează pe pagina sa de Facebook servicii de închiriere a ATV-urilor.

Am contactat telefonic operatorul, prezentându-ne inițial drept potențiali clienți interesați de o plimbare cu ATV-ul: „Am trei poziții, o oră 1300 de lei, două ore la 2000 lei și trei ore la 3000 de lei. Acesta de o oră e cu intrare în râu, un popas la izvor și deja cel de două ore ajungem la Molovata, Mărcăuți.”

În urma discuției, administratorul pensiunii ne-a expediat fotografii din tururile cu ATV-uri, în care se vede că traseele ajung în aria Rezervației „Orheiul Vechi”.

Întrebat dacă traseul se desfășoară prin Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”, operatorul a răspuns:

„Noi suntem la Orheiul Vechi, în rezervație.”

A doua zi am revenit cu un apel, de această dată prezentându-ne drept jurnaliști. Reprezentantul pensiunii a susținut de această dată că traseele organizate de companie nu traversează aria protejată:

„Noi organizăm ture, dăm ATV-urile în chirie până spre Mașcăuți, ele ies din rezervație. În rezervație nici nu ajunge, nu are nicio tangență cu rezervația.”

Operatorul a mai declarat că impactul ATV-urilor asupra mediului este mai redus decât cel provocat de alte activități desfășurate în zonă:

„Așa în ghilimele, ATV-urile nu fac așa mari stricăciuni. Cel mai mare dezastru în rezervații se face prin apeductele astea, canalizările astea trase de la restaurante și sunt o serie de restaurante. Sau au canalizări de tip închis, care lasă miros. Iată aceștia sunt dăunătorii rezervației.”

Legăturile de rudenie ale directorului și ATV-urile

În cercetarea noastră, am identificat că un serviciu de tururi cu ATV-uri din aria Parcului Național Orhei este asociat cu restaurantul „Doi Haiduci” din satul Ivance, Orhei. Restaurantul este administrat de Ion Cîrlig, iar printre asociați se numără și Mihail Cîrlig, directorul Parcului Național Orhei. Potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat, compania „Doi Haiduci” SRL a fost înregistrată la 9 ianuarie 2005.

Mihail Cîrlig figurează ca asociat al companiei încă din anul înregistrării acesteia. Potrivit declarației de avere și interese personale, acesta deține o participație de 5% în companie.

Într-un reportaj TV8, Mihail Cîrlig vorbea despre problema ATV-urilor în ariile protejate și spunea că persoanele care intră cu aceste vehicule în zonele strict protejate pot fi considerate „răufăcători”:

„Un aspect pe care am putea să spunem răufăcătorii e când ATV-urile intră în zonele protejate. Noi avem patru zone de activitate. Este zona strict protejată unde pot veni doar savanții pentru a vedea cum pădurea se regenerează singură pe ea, fără intervenția omului. Dar, iată, cine vine cu ATV-ul și intră în zona aceea, o punem ca răufăcători. Eu aș spune că în Parcul Național poate și lumea este mai conștientă că sunt mai puțini cazuri de infracțiune.”

Contactat de Ecopresa, Mihail Cîrlig a confirmat că deține 5% din societatea comercială „Doi Haiduci”. Întrebat dacă are vreo legătură cu activitatea de organizare a tururilor cu ATV-uri promovate sub denumirea „ATV la Doi Haiduci”, acesta a declarat:

„La Doi Haiduci nu se fac tururi cu ATV-urile, după cum eu cunosc. Eu sunt acționar, nu sunt administrator.”

I-am spus că în videoclipurile publicate de compania care prestează serviciile cu ATV-uri apare în repetate rânduri restaurantul „Doi Haiduci”. Mihail Cîrlig ne-a răspuns:

„Sunați acolo unde ați văzut anunțul, eu de asta nu pot să spun nimic.”

Pentru a verifica informația, am contactat compania al cărei număr de telefon este indicat în videoclipurile de promovare a tururilor cu ATV-uri.

Reprezentantul companiei a confirmat că aceasta a colaborat cu restaurantul „Doi Haiduci” în perioada de iarnă:

„Este un restaurant în stil moldovenesc, ei au oaspeții lor la care le organizam ca un fel de tur, cu mâncare, priveliște și așa mai departe. Pentru persoane care includeau și tururile.”

Întrebat dacă mai colaborează în prezent cu restaurantul sau dacă urmează să reia colaborarea, acesta a răspuns:

„Dacă, iar apar așa niște lucrări, ei o să apeleze.”

Despre traseele organizate, reprezentantul companiei a spus că sunt organizate „pe marginea Codrilor”. Întrebat pe numele cui sunt înregistrate ATV-urile, reprezentantul companiei ne-a răspuns:

„ATV-urile sunt înregistrate pe compania „Doi Haiduci”.”

Legislația interzice vehiculele de tip ATV în fondul ariilor naturale protejate de stat: ce spun Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Ministerul Mediului și Inspectoratul General al Poliției

Într-un răspuns la solicitarea de informație a Ecopresa, Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM) precizează că legislația interzice activitățile care pot afecta procesele naturale din ariile protejate, iar în zonele cu protecție integrală ale parcurilor naționale este interzisă orice activitate recreativă și economică.

În același timp, IPM recunoaște că, în anul 2024, nu a aplicat sancțiuni și nu a stabilit prejudicii cauzate mediului prin utilizarea ATV-urilor în ariile naturale protejate. Aceeași situație este valabilă și pentru perioada ianuarie 2025 – mai 2026.

Inspectoratul admite că există „anumite carențe în prevederile legislației în vigoare, atât în sensul modului de autorizare și/sau interdicție, cât și modul de sancționare a persoanelor fizice și/sau juridice în cazul utilizării (în diferite scopuri) a vehiculelor de tip ATV în fondul ariilor naturale protejate de stat, cu potențial de cauzare a prejudiciilor acestor fonduri.”

Referitor la amenzile prevăzute în actele normative, potrivit art. 135 din Codul contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008, circulația și parcarea vehiculelor pe terenurile fondului forestier, în spațiile verzi din afara drumurilor publice și în locuri interzise se sancționează cu avertisment sau cu amendă de la 3 la 6 unități convenționale (o unitate reprezintă 50 de lei, respectiv vor fi 150–300 lei).

Și Ministerul Mediului, în răspunsul transmis redacției Ecopresa în urma unei solicitări de informație, califică utilizarea ATV-urilor în scop recreativ în ariile naturale protejate drept o activitate cu potențial impact negativ asupra ecosistemelor, prin perturbarea faunei sălbatice, degradarea solului și afectarea habitatelor sensibile: „Din această perspectivă, astfel de activități nu sunt compatibile cu obiectivele de conservare, în special în zonele cu regim strict de protecție.”

Referindu-se la cadrul legal existent, Ministerul subliniază că acesta stabilește deja restricții clare, însă aplicarea lor rămâne problematică în practică, cu trimitere la Legea nr. 1538/1998 și Codul silvic. Instituția admite totodată că mecanismele actuale de sancționare nu sunt suficiente pentru descurajarea fenomenului:

„Cuantumul redus al sancțiunilor nu reflectă întotdeauna impactul potențial pe care astfel de activități îl pot avea asupra biodiversității și ecosistemelor și poate limita efectul preventiv al normei contravenționale.”

În același timp, Ministerul Mediului confirmă că a inițiat demersuri pentru înăsprirea legislației contravenționale, inclusiv prin propuneri de majorare a amenzilor pentru circulația neautorizată a vehiculelor în fondul forestier și în zonele protejate.

Inspectoratul General al Poliției (IGP) ne-a comunicat într-un răspuns la solicitarea Ecopresa că poliția are atribuții de supraveghere și control al circulației pe drumurile publice, inclusiv prin colaborarea cu alte autorități și organizații pentru siguranța rutieră. Inspectoratul menționează însă că, potrivit evidențelor din Sistemul informațional automatizat, în perioada 2021–2024 nu au fost înregistrate contravenții implicând ATV-uri.

Într-un alt răspuns la solicitare de informație, IGP specifică că circulația vehiculelor motorizate în afara drumurilor publice, în special în fondul forestier și în zonele de agrement, fără autorizație, este interzisă. Totuși, instituția subliniază că aplicarea sancțiunilor pentru contravenții de mediu intră în competența Inspectoratului pentru Protecția Mediului. Poliția intervine în cazurile în care utilizarea ATV-urilor este însoțită de tulburarea ordinii publice, distrugeri de bunuri sau încălcarea dreptului de proprietate, precum și la solicitarea cetățenilor sau a autorităților competente.

Sezonul de cuibărit, cel mai vulnerabil (aprilie–iulie)

„Mersul cu ATV-urile, mai ales cum le place lor să meargă în coloană, poate afecta negativ păsările cuibăritoare din ariile protejate, iar impactul poate fi semnificativ, mai ales în perioadele de cuibărit (aprilie-iulie)”, ne spune Silvia Ursul, ornitoloagă, vicepreședinta Societății pentru Protecția Păsărilor.

„ATV-urile sunt zgomotoase și rapide, ceea ce poate speria păsările și le poate face să-și părăsească cuiburile, temporar sau definitiv. Părăsirea temporară a cuibului poate expune ouăle sau puii la prădători sau condiții meteorologice nefavorabile. Părăsirea definitivă poate duce la eșecul reproducerii, mai ales la specii sensibile la perturbare umană.”

Silvia specifică că traseele frecventate de ATV-uri pot atrage prădători oportuniști (vulpi, câini vagabonzi), care pot accesa mai ușor cuiburile. Circulația prin poieni, locuri izolate sau versanți deteriorează stratul de vegetație, important pentru cuibăritul unor specii precum ciocârliile și codobaturile. În plus, repetarea traseelor fragmentează teritoriile de cuibărit și reduce calitatea habitatului, prin crearea unor coridoare de perturbare.

„Mersul cu ATV-urile în grup sau în coloană, prin diverse locuri dintr-o arie protejată, mai afectează și alte grupe de viețuitoare: insectele și nevertebratele de la sol, amfibienii (broaște și tritoni), reptilele (șopârle și șerpi) și mamiferele”, adaugă ea.

„Reptilele sunt sensibile la vibrații și zgomot, ceea ce le poate determina să se ascundă sau să-și părăsească habitatul. Pot fi călcate direct de ATV-uri, mai ales când stau la soare pe drumuri sau poteci. Am văzut deseori șopârle și șerpi făcuți una cu pământul, pe drumurile de țară din rezervația Orheiul Vechi.”

Amfibienii au nevoie de habitate umede intacte, precum bălți, mlaștini, pajiști umede — care sunt ușor distruse de roțile ATV-urilor:

„Multe intră în albia râului sau trec prin apă, traversează băltoace și fac cercuri prin noroi din pură distracție. Această distracție afectează ouăle și larvele depuse în timpul primăverii.”

Silvia Ursul mai enumeră alte grupuri de animale vulnerabile: „Insectele suferă din cauza ATV-urilor care distrug flora spontană, unde insectele se hrănesc sau își depun ouăle. Mamiferele mici (arici, șoareci de câmp, iepuri) pot fi lovite sau rănite, mai ales cele active noaptea sau care nu fug ușor. Mamiferele mari (căpriori, mistreți, vulpi) evită zonele frecventate, fiind nevoite să părăsească teritoriile vitale pentru hrănire și reproducere. Totodată, ATV-urile pot distruge vizuini sau galerii.”

„În general, primăvara este cel mai sensibil moment pentru natură, iar ATV-urile sunt o sursă majoră de perturbare și distrugere, din cauza zgomotului și mirosului, compactării și distrugerii solului și vegetației, deranjului și interferenței cu reproducerea faunei”, afirmă Silvia Ursul.

„E clar că sunt unii care nici nu știu că e arie ocrotită”

Pavel Pînzaru, doctor în științe biologice, cercetător științific și coordonator la Grădina Botanică a Universității de Stat din Moldova, consideră că astfel de activități nu ar trebui să aibă loc în ariile naturale protejate:

„În primul rând, așa ceva nu ar trebui să se întâmple. În ariile protejate ar trebui să intre doar mașinile de serviciu. Restul nu e cazul să intre, fiindcă fac gălăgie mare și sperie animalele. Chiar și în pădurile obișnuite există o lume animală care se refugiază acolo, este casa lor.”

Specialistul spune că, deși impactul asupra plantelor nu este întotdeauna direct, circulația ATV-urilor afectează ecosistemele și speciile care trăiesc în aceste zone:

„Pentru ce mai sunt ariile ocrotite, dacă se permite orice? Noi ne gândim numai la noi, să ne simțim bine, dar în felul acesta distrugem natura. Distrugând lumea animală și păsările, apar dezechilibre care ulterior se răsfrâng și asupra oamenilor.”

Printre soluțiile propuse, cercetătorul menționează aplicarea sancțiunilor și informarea publicului:

„E clar că sunt unii care nici nu știu că e arie ocrotită. Trebuie mai multă informare. Primăriile și autoritățile ar trebui să explice populației care sunt regulile și care sunt pericolele acestor vehicule motorizate.”

O problemă cunoscută de cel puțin cinci ani

Problema ATV-urilor în ariile protejate nu este una nouă. Din 2021 și până în prezent au existat sesizări, declarații publice, tentative de modificare a legislației și măsuri luate chiar de administrația Rezervației „Orheiul Vechi”. În pofida acestora, circulația ATV-urilor în zonele protejate continuă.

• 2021: Peste 100 de organizații neguvernamentale cer autorităților să oprească activitățile motorizate de divertisment în ariile protejate, după ce astfel de activități au fost documentate în Rezervația „Orheiul Vechi”.
• 2021: Este propusă modificarea legislației pentru extinderea interdicțiilor privind circulația și parcarea mijloacelor de transport, inclusiv a ATV-urilor, în păduri, arii protejate și spații verzi.
• 2022: Administrația Rezervației „Orheiul Vechi” emite un ordin prin care interzice accesul cu autovehicule, motociclete, ATV-uri și mopede în arealul rezervației.
• 2022–2026: În pofida acestor măsuri, administrația rezervației spune că ATV-urile continuă să circule în anumite zone.
• 2024–2026: Potrivit răspunsurilor Inspectoratului pentru Protecția Mediului, nu au fost aplicate sancțiuni și nu au fost stabilite prejudicii cauzate mediului prin utilizarea ATV-urilor în ariile naturale protejate în perioadele solicitate de Ecopresa.

De menționat faptul că, în vara anului 2021, de Ziua Mediului, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, aflându-se cu un grup de turiști în Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”, a surprins unități de transport cvadricicluri care făceau tururi distractive prin aria protejată de stat, punând în pericol flora și fauna rezervației, distrugând masivele de calcar și versanții pitorești ai râului Răut.

Atunci, peste 100 de ONG-uri au semnat o declarație către guvern și alte instituții ale statului prin care cereau stoparea imediată a activităților motorizate de divertisment în arii protejate și evaluarea prejudiciilor aduse mediului.

Declartie_STOP activităților recreaționale ilegale, barbare și distructive în arealul Rezervației Cultural-… by Ecopresa.md

Ca reacție, pe atunci deputatul PAS Lilian Carp a propus modificarea Codului Contravențional pentru a extinde interdicțiile de circulație și parcare a mijloacelor de transport motorizate — inclusiv ciclomotoare și ATV-uri — în păduri, arii protejate și spații verzi, nu doar pe drumurile forestiere sau în afara drumurilor publice. Proiectul prevedea sancțiuni atât pentru persoane fizice, cât și juridice, și a primit avizul Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie. În plus, se propunea ajustarea legislației privind spațiile verzi și fondul ariilor naturale protejate de stat, pentru a asigura o protecție reală a ecosistemelor vulnerabile.

Citește și: Declarație: STOP activităților recreaționale ilegale, barbare și distructive în arealul Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi” și în alte rezervații și arii naturale protejate de stat

Piața ATV-urilor în Republica Moldova

Agenția Servicii Publice ne-a comunicat că, potrivit datelor din Registrul de stat al vehiculelor, în Republica Moldova sunt înregistrate 10.928 de vehicule de tip ATV (cvadricicluri). Dintre acestea, 10.436 sunt înregistrate pe numele persoanelor fizice, iar 492 pe numele persoanelor juridice. Totodată, 18 persoane juridice desfășoară activități de agrement sau turism care implică utilizarea unor astfel de vehicule.

Tururile sunt oferite de mai multe companii de profil, iar prețurile variază în funcție de durată, traseu și tipul vehiculului. O tură scurtă, de aproximativ 90 de minute, costă în medie între 1.250 și 2.550 de lei, în funcție de operator. Pentru trasee de durată medie, de 3-4 ore, prețurile pornesc de la aproximativ 1.500 de lei și pot ajunge până la 4.500 de lei pentru tururi extinse sau trasee complexe. Unele pachete includ opriri pentru picnic, transport din Chișinău sau servicii de ghidaj, iar tururile de o zi întreagă pot depăși 3.000 de lei per persoană.

Sunt consecințe grave asupra habitatelor

Petru Vinari, activist civic, atrage atenția atât asupra responsabilității agenților economici care oferă astfel de servicii, cât și a autorităților care nu iau măsuri suficiente pentru a preveni încălcările din ariile protejate.

Despre utilizatori, Petru spune că mulți sunt „inocenți” – nu conștientizează cât de dăunătoare sunt pentru biodiversitate distracțiile cu ATV-uri, mașini de teren sau buggy-uri, mai ales când acestea circulă off-road sau în albiile râurilor:

„Dacă au plăcerea să savureze peisajele frumoase din natură, să o facă pe jos în ariile naturale protejate, iar dacă țin neapărat ca experiența lor să fie definită de aceste mijloace de transport, la deplasările pe care le fac, să respecte drumurile existente și să evite deplasarea în afara drumurilor. La fel ar fi bine să evite deplasarea prin zonele de protecție și cu atât mai mult prin albiile râurilor și a afluenților acestora, aceste acțiuni având consecințe grave asupra habitatelor diferitor speciilor, unele din ele fiind pe cale de dispariție sau periclitate.”

S-ar cere campanii de conștientizare despre ce înseamnă o arie protejată

Oficiul Național al Turismului, instituție responsabilă de promovarea și dezvoltarea turismului la nivel național și de promovarea turismului durabil, a declarat pentru Ecopresa că nu încurajează desfășurarea activităților recreative cu ATV-uri în cadrul ariilor naturale protejate:

„Arii precum Rezervația „Prutul de Jos”, „Parcul Național Orhei” sau „Parcul Național Nistrul de Jos” au un regim special de protecție, iar utilizarea vehiculelor motorizate în scop recreativ poate genera impact negativ asupra solului, florei și faunei, precum și asupra experienței vizitatorilor. Utilizarea ATV-urilor este acceptabilă doar în situații justificate și reglementate, precum intervenții de urgență (salvare, prevenirea sau gestionarea incendiilor) și activități oficiale desfășurate de personalul rezervațiilor sau autorități competente în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Oficiul Național al Turismului promovează turismul responsabil și activitățile cu impact redus asupra mediului, în deplină concordanță cu obiectivele de conservare a patrimoniului natural”, a declarat Ana Șandra, directoarea Oficiului Național al Turismului.

Elena Balatel, reprezentantă a Oficiului Național al Turismului și ghid care organizează frecvent excursii în zone naturale protejate, spune că s-a confruntat de mai multe ori cu astfel de situații:

„Am discutat de foarte multe ori cu agenții economici și autoritățile, mulți nu știau că este arie protejată. Campaniile de conștientizare despre ce înseamnă o arie protejată și regulile de vizitare sunt esențiale.”

Dacă legea există, de ce nu funcționează?

Deși legislația interzice circulația ATV-urilor în ariile protejate, iar autoritățile recunosc impactul negativ asupra biodiversității, instituțiile responsabile nu au aplicat nicio sancțiune în ultimii ani. În același timp, tururile continuă să fie promovate public, iar urmele lor pot fi văzute pe malurile râurilor, în păduri și chiar în interiorul unor rezervații naturale.

Întrebarea care rămâne deschisă este simplă: dacă legea există, de ce nu funcționează?

Investigație de

Ludmila Hițuc

Editat de

Lilia Curchi