Scandalul celor 913 căprioare și 534 de cerbi: necesitate ecologică sau interes cinegetic? 

În ultimii ani, tot mai mulți experți, silvicultori și administratori ai ariilor naturale protejate au atras atenția asupra unei probleme care afectează pădurile Republicii Moldova: creșterea excesivă a populațiilor de cervide în anumite regiuni ale țării. 

Potrivit specialiștilor, efectivele mari de căprioare și cerbi consumă puieții și lăstarii tineri, afectând regenerarea naturală a pădurilor. În cazul cerbului cu pete, specie introdusă artificial în perioada sovietică, cercetătorii avertizează și asupra riscului de hibridizare cu cerbul nobil, una dintre cele mai valoroase specii ale faunei autohtone.

Pornind de la aceste argumente, Ministerul Mediului a aprobat, prin Ordinul nr. 102 din 3 iunie 2026, cote de recoltare și reglementare numerică pentru sezonul de vânătoare 2026–2027. Documentul permite extragerea a 913 căprioare și 534 de cerbi cu pete, alături de alte specii de interes cinegetic.

La prima vedere, decizia pare să răspundă unei probleme reale de mediu.

Totuși, ordinul a provocat un scandal public. Motivul nu este existența problemei. Aproape toate sursele consultate de Ecopresa admit că suprapopularea cervidelor există și că aceasta afectează ecosistemele forestiere.

Controversa pornește de la o altă întrebare: cine stabilește dimensiunea problemei, cine recomandă soluțiile și cât de independente sunt instituțiile și experții implicați în acest proces?

În contextul în care o parte dintre actorii implicați în gestionarea fondului cinegetic sunt și beneficiari direcți ai activităților de vânătoare, criticii sistemului se întreabă unde se termină managementul ecologic și unde începe interesul cinegetic.

Ce prevede ordinul contestat

Potrivit Ordinului nr. 102 din 3 iunie 2026, semnat de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, sunt aprobate cotele de recoltare și reglementare numerică pentru sezonul de vânătoare 2026-2027. Documentul a fost emis în baza noii Legi a vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 55/2024 și a Hotărârii Guvernului nr. 793/2024.

Ordinul privind aprobarea cotelor de recoltare și reglementare numerică, a perioadelor și a metodelor de vâ… by Ecopresa.md

În anexa ordinului este prevăzută o cotă totală de 913 exemplare de căprioară (Capreolus capreolus) și 534 de exemplare de cerb cu pete (Cervus nippon), repartizate pe fonduri cinegetice din întreaga țară.

Ordinul stabilește că, pentru căprioare, vânătoarea și reglementarea numerică pot fi efectuate prin metode precum dibuitul, pânda, utilizarea nadei și ademenirea.

Documentul mai prevede cote de recoltare pentru iepurele de câmp (8581 exemplare) și fazan (32109 exemplare), precum și cote nelimitate pentru șacal și vulpe, autoritățile argumentând necesitatea menținerii echilibrului faunistic, prevenirii pagubelor aduse animalelor domestice și reducerii riscului de răspândire a rabiei și a altor boli transmisibile.

De asemenea, pentru mistreț a fost aprobată o cotă de recoltare și reglementare numerică nelimitată. Ministerul Mediului motivează măsura prin necesitatea prevenirii pagubelor în agricultură și silvicultură și reducerea riscului de răspândire a pestei porcine africane.

La fel, prin ordin a fost permisă vânătoarea unor specii de păsări, printre care becațina comună, sturzul de iarnă, gârlița mare, gâsca de vară, graurul, lișița, porumbelul gulerat, guguștiucul, prepelița, rața mare, rața mică, rața pestriță, rața cârâitoare, sitarul de pădure, coțofana, cioara grivă și cormoranul mare. Lista speciilor de pasări are neconformități, iar Ecopresa va publica în curând un material separat.

Avem cu aproximativ 11.000 de căpriori mai mult decât ar permite habitatul

Contactat de Ecopresa, Sergiu Portneacov, șeful Secției politici în domeniul forestier și cinegetic din cadrul Ministerului Mediului, menționează că decizia numărului de exemplare care ar urma să fie vânate a fost luată în baza evaluărilor efectuate de gestionarii fondurilor cinegetice în sezonul rece al anului 2026.

„Rezultatul evaluărilor arată un număr de peste 28.000 de exemplare din specia căprior, raportată la toată suprafața fondului cinegetic. Acum, din 28.000 de exemplare, cota de recoltare de gestionare a fost solicitată mult mai mare. Urmare a analizei, administratorul, în sensul Ministerului Mediului, a aprobat cota de 913 exemplare, ceea ce reprezintă 3,2% din efectivul real al speciei.”

Din cele 191 de fonduri existente, potrivit lui Portneacov, cotele pentru căprior au fost aprobate doar în 82, adică în zonele unde efectivele estimate depășesc considerabil nivelul considerat optim. 

„În Republica Moldova, numărul optim de exemplare ar trebui să fie în jurul de 17.000, dar avem în prezent 28.000. Și, respectiv, avem și accidente rutiere, prejudiciu adus inclusiv fondului forestier, inclusiv agricultorilor.”

Totodată, Portneacov afirmă că interzicerea completă a intervențiilor nu ar rezolva problema. „În momentul când noi nu permitem vânătoarea la căprior și cerbul cu pete ceea ce e o necesitate, noi, de fapt, indirect promovăm braconajul.”

Document publicat online, fără consultări publice

Proiectul de ordin a fost plăsat pe particip.gov.md și pe pagina Ministerului Mediului pentru consultare publică. Potrivit Ministerului Mediului, au fost înregistrate doar comentarii de la Societatea Vânătorilor și Pescarilor, gestionar al fondurilor de vânătoare, cu privire la majorarea numărului de zile când vânătoarea este permisă. Această solicitare, însă, nu a fost acceptată.

Cote de vânătoare propuse de gestionari, fără avizare

O modificare recentă a legii prevede că cel care gestionează fondul de vânătoare, propune și cotele pentru vânat. Anatolie Savin, doctor conferențiar, cercetător științific din cadrul Institutului de Zoologie a spus pentru Ecopresa că nu este nevoie de avizare a acestor propuneri. „Acum, conform legii 55, administratorul aprobă cotele propuse de gestionari fără avizare. În legea veche, cotele se confirmau de către instituțiile de stat, de cercetare. 

Cotele de vânătoare se stabilesc în baza evaluărilor, elaborate de fiecare din gestionar în fondurile sale, conform Metodologiei de evaluare a efectivelor de vânat (specii de interes cinegetic) și calcul al cotelor de recoltare, aprobate prin ordinul Ministerului Mediului.”

Mărul discordiei: Cerbul cu pete 

Mai mulți specialiști consultați de Ecopresa consideră că dezbaterea publică riscă să simplifice excesiv o problemă ecologică complexă.

Aurel Lozan, Doctor în Științe biologice, afirmă că problema principală nu este existența cerbului cu pete în sine, ci dimensiunea populațiilor și impactul acestora asupra ecosistemelor forestiere.

„Cerbul cu pete este o specie exotică, introdusă artificial în Republica Moldova în perioada sovietică. Astăzi, problema principală nu este prezența speciei în sine, ci efectivele excesive (și hibridizate) care exercită o presiune puternică asupra unor procese ecologice esențiale. Cel mai grav efect este compromiterea regenerării naturale a pădurilor.”

Potrivit cercetătorului, cel mai grav efect este compromiterea regenerării naturale a pădurilor.

„Prin consumul permanent al puieților și arborilor tineri, sunt afectate mecanismele naturale prin care pădurea se reînnoiește și își menține continuitatea în timp. Atunci când regenerarea este blocată, nu suferă doar arborii, ci întregul ecosistem forestier, inclusiv plantele, insectele, păsările și celelalte specii care depind de structura naturală a pădurii.”

Lozan face referință și la experiența mai multor țări europene care „arată că populațiile de cerb cu pete sunt gestionate activ tocmai pentru a reduce impactul asupra pădurilor naturale și asupra biodiversității. Din această perspectivă, măsurile de reglementare numerică promovate de Ministerul Mediului reprezintă o direcție corectă și necesară”, spune Lozan.

Potrivit lui, prioritară trebuie să fie conservarea și funcționarea normală a ecosistemelor forestiere, precum și restabilirea unui echilibru ecologic bazat pe speciile autohtone.

O dilemă: ori vrem păduri, ori protejăm cerbii

O poziție și mai tranșantă are Alexandru Sainsus, membru al societății civile de mediu.

„Populația de cerbi și căpriori depășește de opt ori potențialul biologic al pădurilor. Rad tot puietul fraged care regenerează din semințe. Trebuie să alegem: ori vrem păduri, ori protejăm cerbii.”

Potrivit acestuia, impactul nu se limitează la regenerarea naturală. „Sunt afectate și plantațiile forestiere noi, pe care le finanțăm din bani publici.”

În același timp, Sainsus consideră că cerbul nobil trebuie tratat diferit de cerbul cu pete. „Cerbul nobil trebuie conservat. Cerbul cu pete și hibrizii pe care i-a produs au cel mai mare impact. Mai ales că este o specie introdusă artificial.”

Alternativa vânării: Cerbul cu pete ar putea fi strămutat în țarcuri pentru vânătoare

Într-un răspuns primit de Ecopresa de la Academia de Științe a Moldovei, Anatolie Savin, doctor conferențiar, cercetător științific din cadrul Institutului de Zoologie, explică că hibridizarea poate fi prevenită doar prin înlăturarea populației simpatrice a acestor specii. 

Răspuns la solicitarea de informație privind impactul suprapopulării excesive a cervidelor din 2025 by Ecopresa.md

„Actualmente este intolerantă densitatea foarte mare a cerbului cu pete și popularea lui simpatrică în trei zone ale Codrilor Centrali (Rezervațiile „Codrii”, „Plaiul Fagului” și ISC Străşeni. Strămutarea cerbului cu pete din aceste zone ca una din puținele metode posibile actualmente pentru păstrarea speciei poate fi doar în țarcuri izolate (împrejmuite) în zonele împădurite, unde nu sunt condiții favorabile cerbului comun, înființând aici gospodării cinegetice de vânătoare.

De reglare selectivă, care se aplică la orice nivel de densitate a populației, fiind extrase specimenele cu defecte morfologice, comportamentale, hibridizate, bolnave. Ambele reglări pot fi efectuate și în ariile protejate, cu excepția zonelor strict protejate, cu protecție integrală.

În Rezervația „Codrii” și de asemenea în Rezervația „Plaiul Fagului” este necesară extragerea totală treptată a cerbului cu pete cu o cotă anuală de specimene egală cu sporurilé anuale și adițional 20% din efectiv.”

S-a evitat o discuție publică reală 

Gabriel Mărgineanu, reprezentant al organizației Biotica, afirmă că suprapopularea cervidelor în anumite arii protejate este o problemă reală și cunoscută de mai mulți ani.

„Totul pleacă de la suprapopularea, în primul rând, a ariilor naturale protejate de bază, unde numărul este exagerat, în special în centrul țării. Cu certitudine, avem nevoie de reglare numerică”, spune acesta. 

Potrivit expertului, densitățile excesive afectează procesul de regenerare a pădurilor și, implicit, biodiversitatea. 

În același timp, Mărgineanu afirmă că procesul prin care au fost aprobate noile cote nu a fost suficient de transparent pentru societatea civilă. 

„Poate au existat consultări și nu am aflat de ele, dar experiența ultimilor ani era diferită. De regulă exista o comunicare mai activă, și se insista ca organizațiile de mediu să participe. Deci așa o experiență pe parcursul ultimilor ani nu o avem. Fie că venim cu avize de câteva pagini sau de câteva zeci de pagini, ele în variantele finale ale actelor legislative sau normative nu se regăsesc și atunci nici nu prea participăm la astfel de discuții cu așa o abordare.”

Îngrijorări similare exprimă și fosta ministră a Mediului, Iuliana Cantaragiu

Contactată de Ecopresa, Iuliana Cantaragiu, fostă ministră a Mediului în perioada 2021–2022, spune că deciziile privind reducerea populațiilor de animale sălbatice au reprezentat întotdeauna una dintre cele mai dificile dileme ale mandatului său. 

„Știm că există o suprapopulare în zona de centru a Moldovei, în pădurile Strășeni, în rezervația „Codrii”, soluția însă ar trebui să fie crearea coridoarelor ecologice care să permită migrarea naturală a animalelor între păduri”, spune ex-ministra. „Dar dacă nu există aceste coridoare create, atunci există și soluții, de exemplu, să fie transportate în alte păduri. Pentru asta trebuie să existe instituții științifice care ar trebui să studieze acest lucru”, adaugă Cantaragiu. 

O altă îngrijorare ține de calitatea avizelor pe care se bazează deciziile de reglementare. „Eu știu ce fel de avize se dau. Ele sunt mai mult din cabinet făcute, fără studii în teren, și întotdeauna trebuie să fie și foarte teoretice, după calcul algoritm matematic. Eu le-am citit când eram în funcție, știu de asta.”

Titlul de doctor în științe și carnet de la Asociația Vânătorilor

„Eu tot solicitam analize de la Institutul de Zoologie. Și tot solicitam ca aceste avize să fie date de oameni care nu sunt în conflict de interese. Au titlu de doctor și carnet de la Asociația Vânătorilor. Și atunci, în favoarea cui iei decizii? În favoarea viciului tău? Sau în favoarea moralei?” 

Fosta ministră a atras atenția și asupra influenței istorice a lobby-ului vânătorilor în procesul decizional. „Vânătorii întotdeauna au știut să-și facă lobby, și au avut, respectiv, un lobby foarte puternic, datorită faptului că printre membrii lor erau tot felul de oameni cu funcții. Și deputati, și miniștri, și procurori, și judecători, și bineînțeles că viciul întotdeauna prevalează.”

Îngrijorări similare privind independența procesului de evaluare exprimă și expertul de mediu Ilia Trombițki, directorul executiv al Asociației Eco-TIRAS. Potrivit acestuia, una dintre problemele perpetuate de-a lungul anilor în jurul stabilirii cotelor de vânătoare ține de potențialul conflict de interese al unor persoane implicate în evaluarea efectivelor de vânat. Acesta susține că printre specialiștii care participă la estimarea populațiilor de animale sălbatice există persoane care sunt și vânători sau membri ai Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova, fapt care, în opinia sa, ridică întrebări privind independența procesului de evaluare.

Fostul șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului împotriva ordinului 

Printre cei care au criticat public ordinul se numără fostul șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga. Într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, acesta a acuzat Ministerul Mediului că autorizează uciderea unor animale pentru a căror protecție instituțiile statului au luptat ani la rând împotriva braconajului.

Acesta a lansat și un apel către organizațiile de mediu și cetățenii preocupați de conservarea faunei sălbatice să condamne decizia Ministerului.

Tot Bulmaga a publicat pe rețelele sociale și un ordin intern emis emis la 17 iunie 2026, semnat de actualul șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Dorin Poverjuc, adresat inspecțiilor din țară. Documentul solicită post-factum colectarea datelor privind impactul faunei de interes cinegetic asupra culturilor agricole, inclusiv numărul de petiții, localitățile afectate, speciile implicate și măsurile întreprinse.

Potrivit documentului, inspecțiile teritoriale au la dispoziție mai puțin de o zi pentru a colecta și transmite datele solicitate, termenul-limită fiind stabilit pentru 18 iunie 2026, ora 09:00. 

39 de gestionari și 20 de milioane de lei în bugetul de stat: cine va controla fondurile cinegetice? 

Începând cu anul 2026, cele 191 de fonduri cinegetice ale Republicii Moldova au fost transmise în administrarea a 39 de gestionari care au obținut acest drept în baza noii Legi a vânătorii și protecției fondului cinegetic.

---

Gestionarii sunt atât entități publice, cât și private: societăți ale vânătorilor, instituții silvice și arii naturale protejate din subordinea Agenției Moldsilva, dar și companii private și organizații neguvernamentale. 

---

Sergiu Portneacov, șeful Secției politici în domeniul forestier și cinegetic din cadrul Ministerului Mediului, susține că aceștia urmează să achite anual peste 20 de milioane de lei în bugetul de stat pentru utilizarea fondurilor cinegetice. 

„În sezonul de vânătoare 2025-2026 am fost într-o perioadă de tranziție de la o variantă veche a gestionării domeniul cinegetic la o variantă nouă, adică am pus în aplicare legea 55 din 2024,  fiind organizată o licitație a fondurilor cinegetice care s-a desfășurat  și au fost semnate contractele de folosință cu noi gestionari”, spune Portneacov. 

Amintim că în contextul reorganizării sistemului, în sezonul 2025–2026 nu au fost aprobate cote de recoltare pentru specia căprior.

Citește și: Vânătoarea, sistată în fondurile cinegetice ale Republicii Moldova până pe 15 august

Cine va monitoriza dacă vânătoarea se va realiza corect

În ceea ce privește mecanismele de control, Portneacov indică Inspectoratul pentru Protecția Mediului drept instituția responsabilă de verificarea respectării regulilor la nivel național.

„În Republica Moldova există tendința ca, atunci când nu putem gestiona o situație, să o interzicem. În momentul când noi nu permitem vânătoarea la căprior și cerbul cu pete, ceea ce e o necesitate, noi, de fapt, indirect promovăm braconajul”, a conchis oficialul. 

„Subiectul vânătorii unul dintre cele mai sensibile din domeniul protecției mediului”

Directoarea executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, Lilia Curchi, consideră că dezbaterea generată de ordinul privind cotele de recoltare depășește discuția despre numărul de animale incluse în document și vizează, în primul rând, transparența procesului decizional. 

„Deciziile privind vânătoarea și reglementarea numerică a speciilor sălbatice se află întotdeauna la intersecția dintre conservarea naturii, interesele economice, gestionarea resurselor naturale și sensibilitățile societății. Tocmai de aceea, asemenea decizii trebuie fundamentate pe maximum de transparență și pe un dialog real cu toate părțile interesate.

În cazul Ordinului nr. 102 privind cotele de recoltare pentru sezonul de vânătoare 2026–2027, problema nu este doar numărul celor 913 căprioare și 534 de cerbi cu pete aprobate pentru recoltare. Problema este modul în care această decizie a fost comunicată și explicată societății.”

Ea amintește că subiectul vânătorii a generat în repetate rânduri reacții puternice în spațiul public, inclusiv proteste, campanii de sensibilizare și dezbateri privind modul în care sunt stabilite cotele de recoltare. 

„Experiența ultimilor ani arată că subiectul vânătorii rămâne unul dintre cele mai sensibile din domeniul protecției mediului. În trecut, societatea civilă a organizat proteste, campanii publice și dezbateri intense pe marginea cotelor de vânătoare și a modului în care acestea sunt stabilite. Ignorarea acestei experiențe nu ajută pe nimeni și riscă să alimenteze din nou suspiciuni și neîncredere.”