Chișinăul ar putea rămâne fără apă? Explicațiile expertului de mediu Ilia Trombițchi

Chișinăul ar putea rămâne fără apă, avertizează ministrul Mediului. Primarul capitalei susține însă că nu există motive de îngrijorare. Pentru Ecopresa, Ilia Trombițchi, expert în managementul apelor și director executiv al organizației Eco-TIRAS, explică cât de gravă este situația hidrologică din bazinul Nistrului și dacă există, într-adevăr, riscul ca alimentarea cu apă a capitalei să fie afectată. 

Ce au anunțat autoritățile și de unde a pornit disputa

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a avertizat astăzi, 17 iulie că municipiul Chișinău riscă să se confrunte cu probleme în alimentarea cu apă, în contextul scăderii accelerate a nivelului apei în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk. 

În mesajul video publicat pe Facebook, ministrul a explicat că în lac intră aproximativ 30 m³ de apă pe secundă, în timp ce spre Nistru sunt deversați aproximativ 100 m³/s. În aceste condiții, nivelul apei continuă să scadă, fenomen accentuat de temperaturile ridicate și evaporare.

„Asta înseamnă că există riscul real ca în scurt timp să avem deversări mai mici pe Nistru, iar asta ar cauza scăderea Nistrului și mai mult. Ar fi un lucru extrem de rău pentru mediu și biodiversitate, dar riscurile nu se opresc aici. Dacă Nistrul va scădea considerabil, există riscul ca locuitorii din Chișinău și unele suburbii să rămână fără apă”, a declarat Gheorghe Hajder.

Ministrul a afirmat, de asemenea, că în luna martie Ministerul Mediului a solicitat tuturor primăriilor care se alimentează din Nistru informații despre starea sondelor arteziene și a altor surse alternative de apă, însă Primăria Chișinău nu ar fi răspuns până în prezent. Din acest motiv, el i-a cerut din nou public primarului Ion Ceban să comunice public în fața Chișinăuienilor: „care este starea sondelor arteziene sau a altor surse alternative de apă în caz că principala sursă de apă devine indisponibilă.”

Primarul Ion Ceban a respins acuzațiile și a susținut că nu există motive de îngrijorare.

„Nivelul apei în Nistru este de 8,45, nimic diferit față de ceea ce era acum o lună sau acum două-trei luni. Pe Nistru nu există nicio problemă. Specialiștii nu au atenționat asupra niciunei probleme”, a scris edilul pe Facebook.

Acesta a mai declarat că gestionarea debitului și a nivelului apei în Nistru este responsabilitatea autorităților centrale și a acuzat guvernarea că încearcă „intenționat și artificial” să creeze panică pentru a devia atenția publică de la alte probleme.

Sunt necesare măsuri pentru utilizarea apelor arteziene

Ilia Trombițchi, expertul de  mediu și directorul organizației Eco-TIRAS consideră că niciuna dintre părți nu gestionează corect comunicarea asupra subiectului.

„În privința poziției lui Ceban, el nu a citit postările mele de acum două săptămâni. Ministerul nu a vrut să facă panică atunci când a apărut problema, și asta e rău. Dar problema există și, într-o zi, nivelul apei poate scădea de la 8,45 metri la Vadul lui Vodă până la un nivel care nu mai este suficient pentru aprovizionarea Chișinăului cu apă. Iată de ce ambele părți sunt vinovate. Unul nu a ridicat problema la timp, altul o ignoră astăzi. Dar sunt necesare măsuri pentru utilizarea apelor arteziene.”

Cât de real este riscul ca municipiul Chișinău să rămână fără apă?

Potrivit lui Trombițchi, riscul există, însă acesta trebuie înțeles în contextul actual și nu interpretat ca un pericol iminent.

„Riscul este real, dar monitorizat și gestionat. Chișinăul își asigură cea mai mare parte a apei din priza de apă de la Vadul lui Vodă.

Pentru ca pompele de acolo să poată funcționa în siguranță, este nevoie ca nivelul apei să nu coboare sub un prag critic, aproximativ 8,3–8,4 metri.”

Expertul explică faptul că, în prezent, un rol esențial îl are lacul de acumulare Dubăsari, care permite menținerea unui nivel relativ stabil al apei în zona prizei de captare.

„În prezent, barajul de la Dubăsari joacă rolul de „tampon”. Acesta acumulează apă și ne permite să menținem un nivel relativ stabil la Vadul lui Vodă, chiar dacă din amonte, dinspre Ucraina, vine mai puțină apă.”

Totuși, specialistul atrage atenția că și această rezervă trebuie administrată cu grijă.

„Există și necesitatea ridicării nivelului apei în barajul Dubăsari până la 28,2–28,3 metri, deoarece acum este foarte jos – 27,80 metri.”

Potrivit acestuia, situația s-ar putea complica dacă actualul debit va fi menținut o perioadă îndelungată, iar temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor vor continua.

„Dacă debitul de 100 m³/s se va prelungi mult peste termenul stabilit și temperaturile vor rămâne extrem de ridicate, generând evaporare masivă, presiunea pe sistemul de alimentare al capitalei va crește substanțial. Panica nu își are locul, dar vigilența maximă și pregătirea pentru scenarii mai dificile sunt obligatorii.”

Ce înseamnă, de fapt, menținerea debitului de 100 m³/s

Ilia Trombițchi este și membru a Comisiei moldo-ucraineană privind utilizarea durabilă și protecția bazinului râului Nistru, declară că în cadrul ședinței extraordinare desfășurate vineri s-a decis menținerea debitului de 100 m³/s în Nistrul de Jos până la sfârșitul lunii iulie. 

„Un debit de 100 m³/s reprezintă, practic, limita de supraviețuire ecologică a Nistrului de Jos. Este debitul minim sanitar garantat prin înțelegerea bilaterală din iunie 2024, menit să asigure că accesul la apă în partea moldovenească a fluviului va fi garantat, spre regret, cu pierderi pentru ecosistem.”

Cu alte cuvinte, explică expertul, debitul actual nu înseamnă că râul funcționează în condiții normale, ci că este menținut la limita minimă necesară pentru a evita degradarea și mai accentuată a ecosistemelor.

„La acest nivel, râul curge „pe avarie”. Apa se încălzește mult mai repede, nivelul de oxigen scade, iar riscul de înmulțire excesivă a algelor (eutrofizare) și al concentrației poluanților crește semnificativ. Nu este un debit care să permită o stare ecologică bună a fluviului, ci doar unul care îi permite să nu moară de tot în perioadele critice de secetă.”

„Situația este tensionată și atipică, dar nu încă una de catastrofă iminentă”

Expertul afirmă că problema este una reală și nu a apărut peste noapte. Acesta atrage atenția că avertizările privind diminuarea rezervelor de apă din bazinul Nistrului au fost formulate încă de acum câteva săptămâni.

„Situația este tensionată și atipică, dar nu încă una de catastrofă iminentă. Ne confruntăm cu o secetă hidrologică severă în bazin, cauzată atât de schimbările climatice (lipsa precipitațiilor și iernile fără zăpadă în Carpați și deficitul apei în sol), cât și de modul în care este gestionat nodul hidroenergetic de la Novodnistrovsk (Ucraina).

Nivelul apei este vizibil scăzut, iar debitul natural al râului este mult sub normele multianuale pentru această perioadă. Acest lucru afectează capacitatea de auto-curățare a fluviului, duce la încălzirea excesivă a apei și pune în pericol biodiversitatea – peștii, păsările și vegetația acvatică”, explică Trombițchi.

Expertul spune că este important ca discuția să fie purtată în baza datelor hidrologice și a deciziilor luate în cadrul Comisiei Nistrene, deoarece situația depinde atât de evoluția vremii, cât și de modul în care sunt administrate resursele de apă din bazinul comun al Republicii Moldova și Ucrainei.

În opinia sa, cooperarea dintre cele două state este esențială în contextul în care prognozele meteorologice nu pot indica cu certitudine dacă în următoarele săptămâni vor exista precipitații suficiente în Carpați pentru a reface rezervele de apă.

Ce măsuri sunt necesare

În opinia expertului, autoritățile trebuie să acționeze atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Printre măsurile urgente se numără economisirea apei potabile prin reducerea consumului neesențial, monitorizarea permanentă a calității apei și verificarea infrastructurii de captare pentru a putea funcționa chiar și în condițiile unor niveluri foarte scăzute ale râului.

„Monitorizarea zilnică a calității apei este esențială, deoarece debitul scăzut poate concentra poluanții. Totodată, trebuie verificată și adaptată tehnic infrastructura de la Vadul lui Vodă pentru a putea funcționa și la niveluri foarte scăzute ale apei.”

Pe termen mediu și lung, Trombițchi consideră că soluțiile depășesc gestionarea unei singure perioade de secetă.

„Este nevoie de o cooperare strânsă în cadrul Comisiei Nistrene pentru a asigura o prognoză corectă a rezervelor din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk. Totodată, trebuie stopate orice planuri de extindere a complexului hidroenergetic ucrainean care ar putea reține și mai multă apă în amonte.”

Expertul atrage atenția și asupra rolului schimbărilor climatice, spunând că refacerea capacității naturale a bazinului de a reține apa trebuie să devină o prioritate.

„Împădurirea Carpaților trebuie să fie o prioritate pentru partea ucraineană.”

Presiunea războiului asupra resurselor de apă

Întrebat cum privesc situația colegii săi din Ucraina, Ilie Trombițchi menționează că deciziile privind administrarea apei nu pot fi separate de contextul războiului.

„Trebuie să înțelegem contextul complicat din țara vecină. În Ucraina, din cauza războiului și a distrugerilor masive din sectorul energetic, presiunea pe hidrocentrale este uriașă. Sectorul energetic ucrainean tinde să rețină apa în rezervoare pentru a o folosi la producerea de energie electrică în orele de vârf, prioritizând securitatea energetică în detrimentul celei ecologice.”

În opinia sa, tocmai de aceea este important ca dialogul dintre cele două state să continue în cadrul Comisiei Nistrene, unde pot fi identificate soluții de compromis pentru administrarea unei resurse comune.

„Rolul nostru, al ecologiștilor de pe ambele maluri, este să le reamintim constant autorităților că fără apă nu există nici energie, nici viață, iar degradarea ireversibilă a Nistrului va costa ambele state mult mai scump pe termen lung. Și luptăm pentru mai multă apă în bazin prin împădurirea și o gestionare mai corectă a teritoriului bazinului.”