Ranger în România, inspector voluntar de mediu în Republica Moldova. Ce au învățat moldovenii din schimbul de experiență

Patru inspectori voluntari de mediu din Republica Moldova au participat, în luna iulie, la un schimb de experiență cu rangeri și specialiști în conservarea naturii din România. Timp de câteva zile, aceștia au mers în teren, au discutat despre monitorizarea biodiversității, protecția ariilor naturale și educația ecologică și au participat la activitățile dedicate Zilei Mondiale a Rangerilor în Parcul Național Retezat.

Schimbul face parte dintr-un program de înfrățire (Twinning) dintre Asociația Rangerilor din România și Asociația Inspectorii Voluntari de Mediu „Rangerii” din Republica Moldova. Pentru partea moldovenească, astfel de schimburi sunt importante și pentru că, în prezent, profesia de ranger nu este recunoscută oficial în Republica Moldova.

„În Republica Moldova încă nu avem profesia de „ranger” recunoscută la nivel național și inclusă în lista oficială a ocupațiilor”, menționează Maria Gurscaia, inspector voluntar de mediu de la rezervaţia peisagistică Ţîpova, raionul Rezina și secretara Federației Europene a Rangerilor.

Potrivit ei, cea mai apropiată ocupație din Moldova este cea de inspector pentru protecția mediului, ale cărei atribuții se suprapun în mare parte cu ceea ce înseamnă, la nivel internațional, activitatea unui ranger.

„Rangerii patrulează și combat activitățile ilegale, monitorizează fauna sălbatică, realizează restaurarea naturii, întrețin infrastructura pentru vizitatori în ariile protejate, sunt implicați în activități educaționale și de conștientizare. De asemenea, ei sunt adesea primii care intervin în cazul accidentelor care se produc în natură, acordând prim ajutor, stingând incendii etc. De asemenea, diferă de la o țară la alta: în unele țări, rangerii au drepturi de polițist (ca și inspectorii noștri), în altele se concentrează în principal pe educarea vizitatorilor și implicarea comunității”, explica Maria. 

În România, rangerii lucrează ca profesioniști, în baza unor contracte salarizate și cu un statut prevăzut de legislație. În Republica Moldova, inspectorii voluntari își desfășoară activitatea pe bază de voluntariat.

Citește și: Pot depista și denunța încălcări ecologice. A fost publicat un ghid al inspectorilor voluntari de mediu

O mână de ajutor pentru Inspectoratul pentru Protecția Mediului

Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM) activează la nivel național, însă, potrivit Mariei Gurscaia, numărul angajaților nu este suficient pentru a acoperi toate provocările din domeniul protecției mediului.

În acest context, inspectorii voluntari legitimați de IPM își desfășoară activitatea în propriile comunități și în ariile protejate din apropiere, contribuind la supravegherea teritoriului și sprijinind inspectorii angajați.

În 2023 a fost creată Asociația Obștească Inspectorii Voluntari de Mediu „Rangerii”, iar în 2024 organizația a devenit membră cu drepturi depline a Federației Europene a Rangerilor (ERF) și a Federației Internaționale a Rangerilor (IRF).

Gurscaia spune că, de atunci, membrii organizației au avut acces la ateliere, instruiri, congrese internaționale și schimburi de experiență, care îi ajută să-și dezvolte competențele.

Un acord de înfrățire cu Asociația Rangerilor din România a fost semnat în cadrul Congresului Mondial al Rangerilor, iar schimbul de experiență din această vară este parte a acestei cooperări. Asociația din Moldova a încheiat ulterior un acord de Twinning și cu colegii din Cehia.

Ce i-a impresionat pe inspectorii moldoveni

În România, participanții au vizitat Parcul Natural Lunca Mureșului și Parcul Național Retezat. Cele două arii protejate le-au oferit posibilitatea să vadă contexte diferite de lucru de la ecosisteme de luncă și zone umede până la terenuri montane.

Eduard Cociorbă, inspector voluntar în Rezervația peisagistică „Țipova”, raionul Rezina, spune că l-au impresionat în special modul de organizare a activității și rapiditatea cu care rangerii reacționează la problemele apărute în teren. 

„M-a impresionat cel mai mult disciplina executorie, planificarea activităților în teritoriu, primirea și stipularea informației și reacționarea imediată la semnalele parvenite din teritoriu”, spune inspectorul voluntar.

Acesta a remarcat și modul în care angajații ariilor protejate își îndeplinesc responsabilitățile, precum și activitățile de informare și ghidare a vizitatorilor.

Unele dintre problemele întâlnite în România sunt, însă, aceleași cu cele din Republica Moldova.

Braconajul, tăierile ilegale de pădure și colaborarea insuficientă dintre instituțiile responsabile de combaterea acestor fenomene se numără printre provocările comune, în opinia lui Cociorbă.

O altă problemă este educația ecologică insuficientă a populației.

„Lucrul insuficient cu populația de către organele competente, în scopul educației populației referitor la protecția mediului înconjurător, cade ca o povară grea pe umerii rangerilor din România și Moldova”, afirmă acesta.

„Rangerii sunt, în primul rând, practicieni”

Florin Halaștăuan, reprezentant al Asociației Rangerilor din România, organizatorul schimbului și președintele Federației Europene a Rangerilor, consideră că schimburile de experiență direct în teren sunt una dintre cele mai eficiente modalități prin care rangerii își pot dezvolta competențele.

„Rangerii sunt, în primul rând, practicieni, specialiști în protecția mediului și conservarea naturii practică”, spune Halaștăuan.

Potrivit lui, avantajul unor schimburi de tip Twinning este că participanții nu învață doar din prezentări teoretice, ci văd direct cum este organizată munca în alte arii protejate.

„Rangerii sunt împreună în teren, își explică modul cum se fac lucrurile în una sau alta arie naturală protejată, cum își fac meseria acolo, cum găsesc și aplică soluții pentru anumite situații în teren”, explică președintele ERF.

În cazul României și Republicii Moldova există și avantajul limbii comune, ceea ce facilitează comunicarea dintre participanți.

„Schimburi aceste practice de format „Twinning” este cea mai bună metodă prin care pot rangerii comunica și să se dezvolte profesionist”, conchide acesta.  

Reacție mai rapidă la sesizări și atragerea cadrelor didactice. Ce vor să aplice în Moldova 

Unul dintre scopurile schimbului de experiență a fost ca inspectorii voluntari moldoveni să preia metode și practici pe care să le poată aplica ulterior în teren.

„Ca inspector voluntar, aș implementa următoarele metode: reacționarea rapidă la orice semnal, școlarizarea populației prin diferite traininguri, seminare, activități turistice cu ieșirea în teritoriu; atragerea în voluntariat a personalului corpului didactic din teritoriu și a administrației publice locale, cu scopul de a școlariza și a îmbunătăți calitatea lucrului”, spune Eduard Cociorbă. 

Pentru Cociorbă, activitatea de inspector voluntar de mediu este, înainte de toate, o alegere bazată pe pasiunea pentru natură.

„Am ales să devin voluntar de mediu din pasiunea și dragostea față de natura-mamă, cu scopul de a păstra și a transmite tinerei generații această pasiune și a păstra mediul înconjurător”, spune el.

Citește și: Inspectorii voluntari de mediu – oamenii care „vânează” infractorii fără a fi remuneraţi