25 de blocuri din Republica Moldova au primit auditul energetic. Urmează testul: vor reuși proprietarii să ajungă la renovare

25 de blocuri locative din Chișinău, Bălți, Drochia, Soroca, Florești și Orhei au primit rapoartele de audit energetic. Auditurile au analizat peste 192 de mii de metri pătrați de spațiu locativ și arată că, dacă toate măsurile recomandate ar fi implementate, consumul de energie al clădirilor ar putea fi redus, în medie, cu aproximativ 62%. Pentru proprietari, însă, auditul este doar începutul: urmează să aprobe lucrările, să pregătească proiectele și să găsească finanțare pentru renovare. 

Auditurile energetice au fost realizate în perioada martie-iunie 2026, după un apel public destinat asociațiilor de proprietari din condominiu. Acestea au fost efectuate gratuit, cu sprijinul financiar al Guvernului Danemarcei și în parteneriat cu PNUD Moldova și instituțiile naționale responsabile de eficiența energetică.

În cadrul proiectului s-au evaluat mai mulți parametri pentru a identifica principalele pierderi și lucrările care ar putea reduce consumul.

„Fiecare bloc a fost vizitat de unul sau câțiva auditori, care au măsurat toți parametrii clădirilor, au analizat datele despre consumul de energie, au scanat sistemele de încălzire, pentru a identifica unde sunt cele mai mari pierderi și au venit cu recomandări de măsuri pentru ca eficiența energetică a blocului să crească”, explică Gheorghe Rîciu, manager de proiect la PNUD Moldova.

„Un bloc renovat înseamnă mai puțină energie consumată”

Potrivit datelor prezentate la transmiterea rapoartelor, dacă toate măsurile recomandate ar fi implementate integral, cele 25 de clădiri ar putea obține economii medii de energie de aproximativ 62%.

Altfel spus, consumul actual ar putea fi redus cu aproape două treimi.

„Este un consum care este în condițiile actuale, dar în cazul în care ar fi măsuri de eficiență energetică implementate, dacă ar fi schimbate schemele de încălzire, dacă ar fi izolate pereții, podul, atunci aceasta ar fi o energie care nu este consumată”, spune Gheorghe Rîciu.

Măsurile diferă de la o clădire la alta și sunt stabilite în funcție de problemele identificate în timpul auditului. Printre acestea se numără izolarea pereților și a podurilor, intervenții la acoperișuri, modernizarea sistemelor de încălzire și alte lucrări de reabilitare.

Pentru Ministerul Energiei, renovarea energetică a blocurilor înseamnă atât reducerea facturilor, cât și reducerea consumului de energie la nivel național.

„Eficiența energetică este una dintre cele mai directe investiții pe care le putem face în reducerea facturilor și în securitatea energetică a țării. Un bloc renovat înseamnă mai puțină energie consumată pentru același nivel de confort, locuințe mai bune și o presiune mai mică asupra bugetelor familiilor”, declară Vitalie Mîța, secretar de stat la Ministerul Energiei.

Citește și: Eficiența energetică: de la istorii de succes la strategie națională în Republica Moldova

Auditul a fost gratuit. Renovarea presupune contribuția proprietarilor

Rapoartele primite de asociații nu înseamnă însă că lucrările de renovare vor începe automat.

Auditul energetic este etapa tehnică necesară pentru pregătirea unor proiecte de investiții și pentru accesarea finanțării prin Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM).

După primirea raportului, proprietarii trebuie să analizeze recomandările și să decidă, în cadrul asociației, dacă vor să implementeze măsurile propuse. Ulterior, asociația poate depune cererea de finanțare.

Potrivit directorului Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED), Ion Muntean, până la 70% din costurile eligibile pot fi acoperite prin grant, iar aproximativ 30% reprezintă contribuția proprietarilor.

Aceasta se repartizează între proprietari în funcție de cota-parte deținută în condominiu. Pentru proprietarii vulnerabili energetic există un sprijin suplimentar. Contribuția proprie poate fi compensată prin alocații cuprinse între 15% și 90%, în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică.

„Provocările abia urmează și cea mai mare este totuși procesul decizional în cadrul asociației, pentru că trebuie să adopte decizia de implementare a proiectului și de achitare a contribuției. Altfel nu vom putea merge mai departe”, spune Muntean.

 „Vrem să-i convingem că trebuie să investească ca ulterior să avem facturi mai mici”

Într-un bloc din Soroca, construit în 1978, problema eficienței energetice se reflectă direct în facturile locatarilor. Clădirea are 105 apartamente și nu are încălzire centralizată. Fiecare proprietar și-a instalat propriul cazan.

Vitalie Ursachi, administratorul blocului, spune că iarna trecută unii locatari au plătit aproximativ 1 200 de lei pentru încălzire, în timp ce pentru alții factura a ajuns la 4 500-5 000 de lei.

„Cel mai puțin ieșea 1 200 de lei, asta la un pensionar care stătea îmbrăcat și încălțat. Dar aceștia care aveau 19 grade în casă, le-a venit 4 500 – 5 000 de lei. Nu se încălzea casa, înseamnă că pe undeva căldura ieșea.”

Pentru asociație, următorul pas este să-i convingă pe proprietari că investiția de acum ar putea reduce cheltuielile în anii următori.

„Pe noi ne frământă, vrem cumva să-i convingem că trebuie să investească ca ulterior să avem facturi mai mici, blocul să fie eficientizat energetic.”

Și în blocurile din Chișinău auditurile au scos la iveală probleme care necesită investiții.

Nelly Bădiceanu, administratoarea unui bloc de pe strada Petru Zadnipru 14/1, spune că în clădirea cu 91 de apartamente auditul a identificat, pe lângă necesitatea izolării termice, și probleme la infrastructura din jurul blocului.

Printre lucrările recomandate se numără restabilirea pavajului din jurul clădirii și schimbarea sistemului de evacuare a apelor pluviale de pe acoperiș. Probleme sunt și la conductele vechi.

„Iarna asta ne-a dat de gol. Iarna asta au fost înghețuri și foarte multe conducte au cedat.”

Bădiceanu spune că proprietarii sunt împărțiți în privința renovării.

„Sunt două tabere. Este lumea care este contra și este marea majoritate care este pentru implementare.”

La Drochia, într-un bloc cu 48 de apartamente, Tatiana Chiviriciuc, administratoarea blocului spune că l-a început de proiect unii locatari s-au temut că programul ar putea fi o înșelătorie și că vor ajunge să plătească bani fără să primească ceva în schimb.

Acum, spune ea, oamenii încep să vadă că programul poate fi o oportunitate reală pentru bloc.

Cea mai mare dificultate, spune Tatiana o reprezintă acumularea banilor pentru renovarea blocului: „La cinci milioane, un milion jumate, cumva… am din 48 de locatari, 20 care vor. Dar cu alții trebuie de mai vorbit.”

Blocul are nevoie, printre altele, de lucrări la acoperiș, care este într-o stare proastă. O altă problemă este un agent economic de la primul etaj care deține aproximativ 1 600 de metri pătrați și care, potrivit administratoarei, nu vrea să participe la renovare.

„Și locatarii au spus așa: dacă el participă, participăm și noi.”

Cum arată un bloc renovat susținut 70% de stat 

Pentru a vedea cum arată un proiect ajuns deja în etapa de renovare, cei 25 de beneficiari au vizitat un bloc din Chișinău, de pe strada Calea Ieșilor 51/5, aflat în proces de renovare energetică prin programul guvernamental FEERM.

Blocul, construit în 1978 și cu aproximativ 71 de locatari, a aplicat la program în 2023. Lucrările au început în aprilie 2026 și urmează să fie finalizate în luna octombrie. Înainte de renovare, clădirea avea mai multe probleme. La etajul 10 existau fisuri, iar în unele locuri betonul ajunsese până la armătură. O altă fisură era la etajul 7.

„Am reușit datorită Centrului Național pentru Energie Durabilă. Au venit cu expertiză, cu audit energetic. Și ni s-a spus: spuneți mulțumesc că nu este în stare de avarie. El încă se poate de reparat și, cum eu zic tot timpul, să-i dăm o viață blocului”, spune Svetlana Iacob, administratoarea blocului.

Potrivit Svetlanei Iacob, proiectul de renovare costă 5,8 milioane de lei. Asociația trebuie să achite aproximativ 1,3 milioane de lei, sumă împărțită în trei tranșe, iar restul este acoperit prin finanțare.

Primele diferențe de temperatură sunt deja observabile, chiar pe timp de vară, când toată lumea vrea să aibă case mai răcoroase. „Chiar săptămâna aceasta, în apartament, am făcut o analiză. Casa de alături care nu este izolată și noi deja avem izolare – diferența e de 6-7 grade în interior”.

Impactul asupra facturilor la încălzire va putea fi verificat însă abia după sezonul rece.

„Așteptăm, se prognozează micșorări de 50-60%. Vă invităm la primăvară cu facturile din 2024-2025 și 2025-2026 și venim cu 2026-2027. Chiar și nouă ne este interesant.”

99 de audituri energetice pentru blocuri din întreaga țară

Potrivit Centrului Național pentru Energie Durabilă până în prezent, au fost realizate 99 de audituri energetice pentru blocuri din întreaga țară, 78 de asociații de proprietari din condominiu (APC) au intrat în proces, dintre care 15 proiecte au fost aprobate pentru finanțare.

Programul guvernamental FEERM dispune de un buget de peste 1,4 miliarde de lei până în 2027 și vizează renovarea a cel puțin 507 mii de metri pătrați de locuințe, dintre care 50% sunt în clădiri rezidențiale multietajate.