Răutul, poluat de trei ori. Inspectorii indică epurarea insuficientă, operatorul neagă, iar anchetele continuă

În mai puțin de șapte luni, râul Răut, cel mai mare afluent al Nistrului, a trecut prin trei episoade de poluare. Peste două mii de pești morți în Rezervația „Orheiul Vechi”. Dosarele au ajuns la poliție și procuratură, dar publicul nu știe nici acum cine răspunde.

La 15 septembrie 2025, în apropierea satului Trebujeni, în Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”, localnicii au observat pești morți plutind în râul Răut. Apa era tulbure și mirosea a canalizare. Specialiștii rezervației au pornit în amonte, spre Furceni, unde au descoperit tot mai mulți pești morți. În urma verificărilor, ulterior, inspectorii de mediu au contabilizat 2.208 pești – șalău, biban, caras, crap -, și câțiva raci pieriți.

În următoarele șase luni, alte două episoade de poluare au fost semnalate pe Răut, în octombrie 2025 și martie 2026. Documentele obținute de Ecopresa arată că Inspectoratul pentru Protecția Mediului a calculat prejudicii totale de peste 13,2 milioane de lei. În toate cele trei cazuri, inspectorii au indicat aceași cauză presupusă a poluării – deversarea apelor uzate insuficient epurate.

Verificările au vizat stația de epurare din Orhei. Operatorul acesteia, S.A. „Regia Apă Canal-Orhei”, respinge însă orice legătură dintre deversările care au provocat poluarea și activitatea stației.

Cele trei cazuri sunt investigate penal. Între timp, Ecopresa a încercat să obțină analizele de laborator pe care inspectorii își întemeiază concluziile, dar acestea nu au fost comunicate redacției. Am confruntat documentele instituțiilor de mediu, răspunsul operatorului stației și informațiile oferite de procurori pentru a reconstitui cele trei cazuri.

Un sumar al celor trei cazuri

În total, IPM a calculat 13.273.903,59 lei prejudicii de mediu. Materialele privind toate cele trei incidente au fost transmise organelor de urmărire penală, fapt confirmat de procuratura Orhei.

Regia Apă Canal-Orhei neagă legătura cu poluările

În toate cele trei cazuri, verificările inspectorilor au indicat drept una dintre cauzele presupuse epurarea insuficientă a apelor uzate la stația din Orhei. Însă, Regia Apă Canal-Orhei respinge că ar avea vreo legătură cu acestea.

Într-un răspuns transmis redacției Ecopresa, semnat de directorul general Victor Perțu, întreprinderea afirmă că „deversările care au provocat poluarea râului Răut nu au provenit de la Stația de Epurare a Regiei”.

Regia Apă Canal – Orhei susține că, în perioadele vizate, stația a funcționat în regim normal, fără defecțiuni sau avarii. De asemenea, declară că deține toate actele necesare funcționării, inclusiv autorizația de mediu pentru folosința specială a apei, și că nu a fost sancționată pentru deversarea apelor uzate de către IPM sau alte instituții abilitate.

Regia a confirmat și că a transmis documente și materiale solicitate de organele de urmărire penală către Inspectoratul de Poliție Orhei. Nu a oferit detalii despre conținutul lor, invocând ancheta penală.

Ecopresa a solicitat buletinele analizelor de laborator. Acestea ar permite compararea calității apei evacuate de stație cu cea a apei din Răut, în amonte și în aval de punctul de deversare. Însă, documentele nu au fost puse la dispoziția redacției până la momentul publicării investigației.

Septembrie 2025: peste 2.200 de pești morți în rezervație

Octombrie 2025: contaminare bacteriologică masivă

La mai puțin de o lună, pe 4 octombrie, imagini cu un strat de spumă pe Răut, în zona evacuării apelor de la stația de epurare, au determinat IPM Orhei să se autosesizeze.

Analizele prezentate de administrația rezervației au indicat o contaminare bacteriologică semnificativă. În Trebujeni, concentrația bacteriilor coliforme totale a depășit 2,4 milioane UFC/100 ml, de aproximativ 4.800 de ori peste normă. În Morovaia, depășirea a fost de 480 de ori. Au fost semnalate și produse petroliere, amoniu, sulfură de hidrogen și bacterii asociate contaminării fecale.

Administrația rezervației a avertizat că apa din sectoarele afectate nu este potrivită pentru consum sau utilizare gospodărească. IPM a calculat un prejudiciu de 905.921,84 lei.

Materialele au fost transmise organelor competente la 18 noiembrie 2025, la peste șase săptămâni de la control.

Pentru a verifica rezultatele prezentate de rezervație, pe 18 august 2026 am solicitat Agenției de Mediu buletinele de analiză aferente celor trei episoade de poluare. Instituția ne-a informat despre reforma instituțională și faptul că Laboratorul de Referință de Mediu se află în prezent în cadrul Autorității de Meteorologie și Monitoring de Mediu (AMM). În consecință, la 25 august, solicitarea a fost redirecționată către AMM, conform indicațiilor primite.

Întrucât nu am primit datele solicitate, pe 22 octombrie am transmis o nouă cerere către AMM, prin care am reiterat solicitarea de a ne fi prezentate rezultatele analizelor de laborator. Nici până la momentul publicării investigației nu am primit informațiile cerute.

În lipsa buletinelor de analiză efectuate de Laboratorul de Referință de Mediu pentru Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM), pe care instituția le invocă drept bază a concluziei privind epurarea insuficientă a apelor uzate, nu putem verifica dacă indicatorii semnalați de rezervație, inclusiv produsele petroliere și hidrogenul sulfurat, apar și în rezultatele inspectorilor sau dacă valorile măsurate coincid. De asemenea, contaminarea fecală indicată de prezența coliformilor și enterococilor poate avea mai multe surse, iar informațiile care ne-au fost puse la dispoziție nu permit stabilirea sursei demonstrate prin analizele oficiale.

Citește și: https://ecopresa.md/amoniac-produse-petroliere-fecale-in-raut-al-doilea-caz-de-poluare-in-mai-putin-de-o-luna-in-rezervatia-cultural-naturala-orheiul-vechi/

Martie 2026: spumă pe râu, postare ștearsă și constatări diferite ale inspectorilor

Pe 27 martie 2026, administrația rezervației a publicat pe Facebook imagini cu apă spumoasă deversată în Răut și a avertizat asupra unei situații grave de mediu în interiorul ariei protejate. Potrivit informațiilor prezentate, probele colectate în perioada 1–25 martie indicau depășiri de până la 20 de ori ale concentrației de amoniu și prezența bacteriei Escherichia coli.

Rezervația cerea intervenția IPM, a instituției responsabile de gestionarea resurselor de apă și a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

La scurt timp, postarea video a fost eliminată de pe pagina rezervației. Ecopresa a păstrat capturi de ecran, însă motivul ștergerii nu a putut fi stabilit.

În acest caz, mai avem și o contradicție – urmare a controlului IPM desfășurat pe 28 martie 2026, pe sectorul Răutului până la podul din Pohorniceni, s-a constatat că aspectele din postările publice nu au fost confirmate. Cu toate acestea, la două zile, pe 30 martie a început un control inopinat la stația de epurare. La 1 aprilie, Laboratorul de referință a luat probe de la deversor și din Răut, în amonte și în aval. Analizele au indicat, din nou, aceași presupusă cauză – epurarea insuficientă a apelor uzate.

Prejudiciul calculat a fost de 2.107.093,27 lei. Materialele au fost trimise organelor competente pe 11 iunie 2026, la aproape zece săptămâni după prelevarea probelor.

Diferența între ce a văzut inspectorul pe 28 martie și ce au arătat probele de pe 1 aprilie nu a fost explicată public.

Citește și: https://ecopresa.md/poluare-grava-in-rezervatia-natural-culturala-orheiul-vechi-raul-raut-acoperit-cu-spuma/

De la constatarea poluării la ancheta penală: cum au reacționat autoritățile

În toate cele trei cazuri de poluare a Răutului, între constatarea incidentelor de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM) și transmiterea documentelor au trecut de la o lună până la aproape două luni și jumătate.

În primul caz, poluarea a fost semnalată pe 15 septembrie 2025, iar materialele au fost transmise Procuraturii Orhei pe 15 octombrie, după o lună.

În al doilea caz, inspectorii au efectuat controlul și au prelevat probe pe 6 octombrie 2025, iar documentele au fost remise organelor competente pe 18 noiembrie, după mai bine de șase săptămâni.

Cel mai lung interval a fost înregistrat în cazul poluării din martie 2026. Probele au fost prelevate pe 1 aprilie, iar materialele au fost transmise pe 11 iunie, după aproximativ două luni și jumătate de la prelevare.

Din răspunsurile oficiale nu reiese ce a determinat aceste intervale, atât de diferite între ele. Totodată, nu este clar ce măsuri concrete au fost dispuse pentru prevenirea unor noi poluări, în condițiile în care al doilea incident a fost semnalat la mai puțin de trei săptămâni după primul, iar al treilea a avut loc la câteva luni după transmiterea primelor două dosare către organele penale.

IPM nu a precizat în răspunsul oferit redacției dacă a emis prescripții pentru remedierea neregulilor, dacă a verificat respectarea acestora sau dacă au fost impuse măsuri suplimentare de monitorizare a evacuărilor de ape uzate.

Procuratura Orhei confirmă: trei cauze penale în lucru

La solicitarea Ecopresa, Procuratura Orhei a confirmat că în lucru sunt trei cauze penale privind poluarea Răutului, în gestiunea organului de urmărire penală al Inspectoratului de Poliție Orhei, sub conducerea procurorului. Faptele sunt cercetate în baza art. 229 alin. (2) lit. d) și alin. (3) lit. a) din Codul penal și se referă la poluările din septembrie și octombrie 2025 și din martie 2026.

Urmărirea penală a fost pornită după autosesizările Inspectoratului de Poliție Orhei și ale Procuraturii Orhei, în baza materialelor IPM și a unui comunicat de presă publicat online despre poluarea Răutului.

La data răspunsului, toate cele trei cauze erau în desfășurare. Procuratura spune că organul de urmărire penală acționează pentru cercetarea „sub toate aspectele, completă și obiectivă” a circumstanțelor. Nu oferă, în schimb, informații despre acțiunile concrete, invocând caracterul confidențial al urmăririi penale (art. 212 din Codul de procedură penală) și riscul de a prejudicia procesul.

Cu autorizațiile pe masă

În toate cele trei episoade de poluare, Regia Apă Canal-Orhei respinge legătura dintre stația sa și aceste poluări și ne-a declarat că deține toate actele permisive necesare, inclusiv autorizația de mediu pentru folosința specială a apei. Totuși, întreprinderea nu ne-a oferit aceste documente. Am consultat Registrul actelor permisive, la data de 29 octombrie 2026, și am identificat că S.A. „Regia Apă Canal-Orhei” (IDNO 1002606000595) apare cu două acte: autorizațiile de emisie a poluanților în atmosferă de la surse fixe nr. P-2452/2022 (10 august 2022) și nr. P-2571/2022 (9 septembrie 2022), ambele valabile. Registrul nu conține autorizații privind folosința specială a apei sau evacuarea apelor uzate.

Cine protejează Răutul de următoarea poluare?

Răutul este cel mai mare afluent al Nistrului. Ce se întâmplă pe el ajunge, evident, în aval, până în Nistru. Într-un moment în care protecția Nistrului este în centrul atenției, cazul Răutului arată că și râurile mai mici au nevoie de monitorizare constantă, de intervenții prompte și de mecanisme de prevenire a poluării.

Anchetele penale vor trebui să stabilească ce s-a întâmplat și cine răspunde. Dar, dincolo de identificarea celor vinovați, rămâne însă o întrebare: ce măsuri ar fi trebuit luate încă după primul incident pentru a preveni următoarele două? S-a intensificat monitorizarea calității apei, au fost identificate și eliminate sursele de poluare? Protecția râului nu poate depinde doar de verdictul organelor de justiție.

********

Material realizat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu „Ecopresa”, în cadrul proiectului „Vocea comunităților pentru protejarea patrimoniului natural și cultural al Republicii Moldova”, implementat cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii al Republicii Moldova.