Prutul sub presiune: poluarea, seceta și schimbările climatice afectează unul dintre mai importante râuri ale Republicii Moldova

În ultimele luni, atenția publică s-a concentrat asupra râului Nistru, după episoadele de poluare cu produse petroliere care au pus autoritățile în alertă și au readus în prim-plan vulnerabilitatea principalelor cursuri de apă din Republica Moldova. Dar și Prutul, al doilea cel mai mare râu după Nistru, se confruntă cu probleme serioase, chiar dacă sunt mai puțin mediatizate. Poluarea, seceta și efectele schimbărilor climatice exercită o presiune tot mai mare asupra biodiversității și echilibrului acestui râu. Într-o discuție cu Ecopresa, Dumitru Bulat, șeful Laboratorului de Ihtiologie și Acvacultură al Institutului de Zoologie din cadrul Universității de Stat din Moldova, avertizează că, fără măsuri de protecție și restaurare ecologică, problemele acumulate vor continua să afecteze biodiversitatea râului Prut. 

Poluarea, seceta, agricultura intensivă pun presiune pe ecosistemul Prutului 

Dumitru Bulat, șeful Laboratorului de Ihtiologie și Acvacultură al Institutului de Zoologie, spune că Prutul este un ecosistem cu o biodiversitate importantă, însă echilibrul său este afectat de mai mulți factori care acționează simultan. 

„Poluarea Prutului este rezultatul acțiunii simultane a mai multor factori. Printre cele mai importante surse se numără evacuarea insuficient epurată a apelor uzate menajere și industriale, poluarea difuză din agricultură (pesticide și îngrășăminte), precum și depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor”, explică specialistul. 

Potrivit lui, degradarea ecosistemului nu este provocată de un singur eveniment, ci de acumularea unor presiuni care acționează pe termen lung asupra râului. Apele uzate insuficient epurate, substanțele chimice utilizate în agricultură și deșeurile ajunse în natură afectează calitatea apei și condițiile de viață ale organismelor acvatice.

„Agricultura intensivă contribuie prin transportul în râu al substanțelor biogene, cum sunt compușii azotului și fosforului, precum și al reziduurilor de pesticide. Compușii azotului și fosforului favorizează eutrofizarea ecosistemului râului Prut”, atrage atenție Dumitru Bulat.

Eutrofizarea apare atunci când în apă ajung cantități mari de substanțe nutritive, ceea ce poate favoriza dezvoltarea excesivă a algelor și reduce cantitatea de oxigen disponibilă pentru viețuitoarele acvatice.

„Problema unei localități poate deveni o problemă pentru întregul ecosistem al Prutului”

Dumitru Bulat atrage atenția că o sursă importantă de presiune asupra râului este infrastructura insuficient dezvoltată în unele localități din apropierea Prutului. Lipsa sistemelor de canalizare și gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor pot transforma afluenții mici ai râului în surse de poluare. 

,,Protecția Prutului începe cu atitudinea fiecărui cetățean. Deși râul Prut este considerat într-o stare ecologică mai bună decât alte râuri din Republica Moldova, acesta nu este ferit de presiunile provocate de activitățile umane. Poluarea apare treptat, prin acumularea mai multor surse care afectează calitatea apei și echilibrul ecosistemului. Printre principalele probleme se numără apele uzate insuficient epurate, depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor și poluarea difuză provenită din agricultură. Substanțele folosite pe terenurile agricole, precum îngrășămintele chimice și pesticidele, pot ajunge în râuri prin scurgerile de suprafață, mai ales după ploi abundente.

O altă problemă este infrastructura insuficient dezvoltată în unele localități din apropierea râului. Lipsa sistemelor de canalizare și gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor pot transforma afluenții mici ai Prutului în surse de poluare. Deșeurile abandonate pe terenuri, în apropierea râpelor sau pe malurile râurilor pot ajunge în apă prin intermediul precipitațiilor și al afluenților. Astfel, problema unei localități poate deveni o problemă pentru întregul ecosistem al Prutului”.

Schimbările climatice modifică viața din râu

Pe lângă poluare, schimbările climatice, evidențiază reprezentantul Institutului de Zoologie  că reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru ecosistemele acvatice. Temperaturile ridicate și perioadele prelungite de secetă duc la scăderea nivelului apei și modifică condițiile de viață pentru organismele din râu.

În perioadele caniculare, temperatura apei crește, iar cantitatea de oxigen dizolvat scade. Acest lucru afectează în special speciile de pești sensibile la schimbările de mediu.

Reducerea debitului afectează și habitatele necesare pentru reproducerea peștilor. În lipsa unor condiții naturale favorabile, populațiile unor specii pot continua să scadă.

„Sturionii practic nu mai intră pentru reproducere pe sectorul moldovenesc al râului Prut” 

Presiunile asupra Prutului se reflectă și în schimbările produse în comunitățile de organisme. Una dintre problemele tot mai vizibile este răspândirea speciilor invazive, care pot concura speciile autohtone și modifica echilibrul natural al ecosistemului.

Potrivit lui Dumitru Bulat, modificările din ecosistemul Prutului sunt vizibile și prin reducerea populațiilor unor specii de pești.

„În ultimele decenii, numeroase specii valoroase și-au redus considerabil efectivele. Cele mai afectate sunt speciile migratoare precum sturionii, care practic nu mai intră pentru reproducere pe sectorul moldovenesc al râului Prut”, afirmă expertul în ihtiologie .

Printre speciile care au devenit mai rare în râul Prut se numără: „Șalăul, mreana comună, mihalțul sau cele reofile de talie mică, sensibile la poluări și degradări de habitate: porcușorii, pietrarul, fusarul, râmbița”, menționează Dumitru Bulat.

Declinul acestor specii nu are o singură cauză, ci este rezultatul mai multor presiuni care acționează împreună: schimbările climatice, reducerea habitatelor naturale, poluarea și apariția speciilor invazive.

Citește și: Sturionii Nistrului: cum au dispărut „fosilele vii” din apele Moldovei

Braconajul, o presiune suplimentară asupra peștilor

Activitățile ilegale de pescuit reprezintă o altă presiune asupra resurselor piscicole ale Prutului. Braconajul afectează în special exemplarele mari de pești, care au un rol important în reproducerea populațiilor.

Dumitru Bulat atrage atenția că braconajul nu este însă singura cauză a declinului biodiversității.

„Braconajul reprezintă într-adevăr unul dintre factorii importanți, însă nu este singurul și nici cel determinant. Combaterea eficientă a braconajului trebuie însoțită de măsuri de restaurare ecologică și de refacere a habitatelor.”

Importanța râului

Prutul este unul dintre cele mai importante râuri ale Republicii Moldova. Râul izvorăște din Munții Carpați, în Ucraina, din apropierea muntelui Hoverla, și are o lungime de aproximativ 953 de kilometri, până la vărsarea în fluviul Dunărea. Pe teritoriul Republicii Moldova, Prutul formează frontiera de vest cu România și traversează o zonă cu o diversitate importantă de ecosisteme acvatice și terestre.

Bazinul hidrografic Dunăre–Prut–Marea Neagră ocupă aproximativ 43,6% din teritoriul Republicii Moldova și include râuri, lacuri și ape subterane care au un rol important pentru alimentarea cu apă, agricultură și menținerea biodiversității, potrivit Centrului Național de Mediu.

Râul trece pe lângă câteva orașe importante din Republica Moldova (Glodeni, Ungheni, Cahul), aprovizionând cu apă potabilă aceste localități. În dreptul localității Costești funcționează o amenajare hidroenergetică (baraj, lac de acumulare și nod hidro-energetic) care alimentează cu curent electric regiuni importante din România și Republica Moldova. Cele mai mari rezerve de apă din râul Prut sunt înregistrate în raioanele cele mai populate și, respectiv, în cele mai industrializate – Edineț (fabrici de zahăr), Ungheni și Cahul (producții de băuturi). 

Pe lângă importanța economică, Prutul are o valoare ecologică deosebită. Zonele umede, luncile și vegetația riverană creează habitate pentru o diversitate impresionantă de specii. În sectorul inferior al râului se află Rezervația Biosferei „Prutul de Jos”, o zonă de importanță internațională pentru conservarea ecosistemelor acvatice și palustre.

Aici au fost identificate peste 27 de specii de pești, printre care crapul, șalăul, somnul, știuca, dar și specii rare precum țigănușul, văduvița și pietrarul. Zona este importantă și pentru păsările acvatice, fiind populate de peste 220 de specii de păsări, inclusiv egrete, lebede, stârci, corcodei și colonii de pelicani. Printre speciile rare de reptile se numără broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis), iar flora rezervației include plante protejate precum nufărul alb (Nymphaea alba).