Tradiție sau poluare? Problema coroanelor din plastic din cimitire

Anual, la nivel național, ajung aproape 300.000 de coroane funerare din plastic în cimitire. Deși mulți le percep ca pe o tradiție veche, până în anii ’90 oamenii aduceau la morminte flori vii, de sezon, sau coroane realizate din materiale naturale. Odată cu deschiderea pieței și apariția produselor ieftine din import, coroanele artificiale au devenit treptat normă – nu din considerente religioase, ci din comoditate și cost.

O problemă fără infrastructură de reciclare

Problema este una sistemică. În Republica Moldova nu există operatori specializați în colectarea sau reciclarea coroanelor și compozițiilor florale din plastic.

Coroanele nu sunt realizate dintr-un singur material, ci dintr-un amestec de PVC, polietilenă, textile sintetice și sârmă. Această combinație le face practic imposibil de reciclat în condițiile actuale. În lipsa unor tehnologii de separare, ele ajung fie la groapa de gunoi, fie sunt arse.

Din punct de vedere al impactului de mediu, articolele funerare din materiale nereciclabile sunt considerate produse cu cel mai înalt prag de degradare și poluare cu plastic. Acestea rămân în mediul înconjurător pentru perioade îndelungate, contribuind la poluarea solului și a apei. În timp, microcompușii și nanoparticulele rezultate din degradarea acestor materiale pot pătrunde în sol, apă și aer, afectând grav și ireversibil sănătatea umană și mediul înconjurător.

Citește și: Cimitire cu deșeuri. Când (și cum) scăpăm de coroanele de plastic din cimitire?

Ministerul Mediului susține interzicerea coroanelor funerare din plastic. „Nu pot spune dacă se va reuși chiar în acest an”

Întrebat de Ecopresa, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, afirmă că ministerul susține această idee de a fi interzise aceste obiecte din plastic. „În acest moment sunt consultări pe platforma parlamentară și, cu siguranță, vom veni cu argumente suplimentare pentru a stopa acest proces, care influențează negativ mediul.

Trebuie însă să ținem cont de procedurile parlamentare, care sunt destul de ample și necesită consultări și avizări, așa că nu pot spune dacă se va reuși chiar în acest an. Important este ca, în final, să avem o politică ce limitează sau interzice în totalitate aceste obiecte din plastic.

În Republica Moldova nu avem, practic, centre de reciclare pentru acest tip de deșeu, iar coroanele sunt fabricate din materiale greu reciclabile. În consecință, ele ajung la gunoi. De aceea, putem ajuta mediul inclusiv prin neprocurarea și neutilizarea acestor produse.”

Amintim că anul trecut, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, împreună cu 50 de reprezentanți ai comunității de mediu,  organizații neguvernamentale, activiști au transmis o petiție către Ministerul Mediului. Aceștia au cerut interzicerea importului, producției și comercializării coroanelor funerare, precum și a componentelor utilizate în fabricarea acestora.

Citește și: Petiție pentru eliminarea coroanelor funerare nereciclabile, depusă la Ministerul Mediului

Autoritățile locale pot limita utilizarea coroanelor din plastic

Un rol important în gestionarea acestei probleme îl pot avea autoritățile publice locale.

Aurelia Bahnaru, președinta e-Circular: „Este vorba despre a reglementa materialele care sunt utilizate în producție acestor coroane și experiența altor țări, zice despre reglementări focusate pe interdicția materialelor plastice, anumitor categorii de materiale plastice, interdicția sau limitarea produselor sintetice, textile utilizate, sau inclusiv am menționat despre spray-uri și alte compoziții, alte substanțe care sunt utilizate în producție acestor produse despre care discutăm, pe de o parte. Și, pe de altă parte, este vorba despre rolul autorităților locale în ceea ce vizează acele reglementări locale, care le pot pune în funcțiune oricând, pentru a informa, pentru a limita numărul acestor produse utilizate, pentru a reglementa durata lor de păstrare pe teritoriul cimitirelor”.

Biserica: „e un morman de gunoi, care dăunează naturii noastre” 

Reprezentanții bisericii spun că utilizarea coroanelor artificiale nu ține de tradiția creștină, ci de practici recente.

Maxim Melinti, consilier cultural Mitropolia Basarabiei: „E un morman de gunoi, care dăunează naturii noastre, dar se contrazice cu, însuși, mesajul evanghelic al lui Hristos, că „Eu sunt viața. Cel ce crede în mine, chiar dacă va muri, va trăi veșnic. Dacă noi promovăm lucruri artificiale, niște superstiții, păgâne, care nu au temei biblic și fundament creștin. Înseamnă că noi suntem falși.”

„O floare vie e mai frumoasă decât una din plastic”. Ce aleg oamenii

Pentru a vedea cum privesc oamenii această practică, am ieșit pe străzile din Chișinău și am întrebat trecătorii ce aleg de Paștele Blajinilor: coroane din plastic sau flori naturale.

„Voi cumpăra flori vii. Cred că trebuie interzise cele din plastic, pentru că dăunează foarte mult mediului, se biodegradează foarte greu. O floare vie e mult mai frumoasă decât una din plastic”, spune o trecătoare.

„Aleg tot ce e natural. Din plastic nu e frumos, nu e interesant. Natural e natural. Eu, de multe ori când merg la părinții mei, cumpăr flori. Cred că trebuie interzise aceste coroane din plastic, fiindcă murdăresc cimitirul. Le pui, bate vântul și se împrăștie tot. Cu florile naturale e simplu: au stat câteva zile, le strângi și rămâne curat”, spune un alt respondent.

„Aleg florile naturale și sunt de acord să fie interzise coroanele din plastic. Este sufocant când vezi cimitirele pline de plastic și nu este bine”, menționează o altă trecătoare. 

„Florile vii le plantăm chiar pe mormânt. Suntem categoric împotriva coroanelor de plastic și a florilor artificiale”, spune un alt trecător.

„Oamenii sunt indiferenți față de natură, de tot ce ne înconjoară, din păcate”, adaugă o altă respondentă.

Citește și: Cimitire cu deșeuri. Când (și cum) scăpăm de coroanele de plastic din cimitire?