„Animalele nu au voce, noi trebuie să le fim vocea”. Zeci de oameni au protestat în fața Guvernului pentru protecția animalelor

Zeci de oameni au venit miercuri, 12 august, în fața Guvernului pentru a cere autorităților să trateze protecția animalelor ca pe o problemă de politici publice. Protestatarii au cerut o structură națională responsabilă de domeniu, pedepse mai dure pentru cruzime, implicarea mai activă a Poliției și programe pentru gestionarea animalelor fără stăpân. Ei spun însă că problema nu se limitează la câinii și pisicile de pe străzi: este nevoie de reguli și pentru animalele din gospodării și zootehnie, laboratoare și grădini zoologice. 

„Guvernul nu ascultă oamenii” 

Karl Luganov, organizatorul protestului din partea organizației „Societatea Umană”, se ocupă de protecția animalelor de 12 ani.

„Problema cea mai mare e că Guvernul nu ascultă oamenii, nu este un dialog real. Permanent noi ieșim la proteste, scriem petiții, dar ele sunt sau fără răspuns, sau fără răspuns formal. Chiar vedeți și acum, suntem la protest și nimeni, măcar un reprezentant al Guvernului, să iasă, să întrebe ce dorim, ce dureri avem, despre ce vrem să discutăm cu Guvernul.”

Protestatarii cer crearea, de la 1 ianuarie 2027, a Departamentului Național pentru Protecția și Gestionarea Animalelor, în cadrul Ministerului Agriculturii, precum și un dialog permanent între autorități, organizațiile de profil și voluntari. Ei mai cer înăsprirea pedepselor pentru cruzime, îmbunătățirea activității Poliției și ANSA în investigarea cazurilor și un program național pentru gestionarea umană a animalelor fără stăpân. 

„Anul trecut am scris  o petiție, care a adunat, trei mii de semnatari în privința ca  să fie creat o secție națională de protecție a animale, în cadrul Ministerului Agriculturii. Dar până la moment, această secție nu este creată. Noi am primit răspuns atunci că da, o să facem, dar  a trecut un an, cazurile de maltratare sunt mai dese, mai dese vedem, sunt mai grave, dar problema nu se rezolvă și nimeni nu răspunde de acest domeniu”, spune Karl.

Citește și: Organizațiile de protecție a animalelor solicită crearea unui Departament Național pentru Protecția Animalelor

„Protecția animalelor înseamnă și securitatea oamenilor”

Natalia Ciobanu, voluntară la Asociația obștească pentru Protecția Animalelor fără Adăpost „Alga”, a venit la protest cu Lily, o cățelușă abandonată pe care a preluat-o inițial pentru a-i găsi o casă. Într-un final, Lily a rămas la ea.

„În fiecare zi se întâmplă orori față de animale cu sau fără stăpân, sunt maltratate, sunt abuzate și, desigur, ne dorim legi pentru combaterea acestor fapte. Una ar fi înăsprirea pedepselor pentru abandon, astfel încât să fie chiar penalizat, iar abuzurile să fie pedepsite chiar cu închisoare. La fel, să avem proiecte și programe de sterilizare, de cipare, ca să ținem evidența animalelor cu stăpân, pentru că toate animalele fără stăpân, de fapt, provin din familii cu stăpâni”, a spus Natalia Ciobanu.

Pavel Ermacov a venit la protest cu cățelușa Vivi, găsită de niște prieteni într-o cutie lângă un tomberon și ulterior adoptată de el.

„De la guvernare am așteptarea să avem grijă nu doar de procesele economice, dar și de siguranța celor mici. Pentru că dacă tu îți permiți să fii agresiv cu cineva mult mai mic decât tine, înseamnă că tu poți reprezenta risc și pentru societate. Și să avem grijă de patrupede, de câinii maidanezi, de pisicile de stradă. Am auzit că, pentru persoana care a călcat cățelul în Cricova, a fost aplicată o amendă de 7.000 de lei. Acolo era nevoie de un pic de închisoare.” 

Radu, voluntar, spune că actele de cruzime față de animale pot fi un semnal de risc pentru comportamente violente față de oameni.

„De mult timp s-a demonstrat că cruzimea față de animale reprezintă un factor de risc pentru comportamentul omului împotriva societății. Oamenii care își exprimau cruzimea față de animale ulterior comiteau și acte de violență față de oameni, cu moarte, violuri. Ei reprezintă pericol nu doar pentru animale, dar și pentru oameni. Securitatea animalelor trebuie să fie și securitatea oamenilor.”

„Dragostea față de animale se învață din copilărie”

Tatiana Chifa, participantă la protest, spune că experiența sa din Europa a făcut-o să observe diferența în relația oamenilor cu animalele.

„Am locuit în Europa, iar în luna mai m-am întors acasă pentru o perioadă. Sinceră să fiu, acolo nu am văzut animale fără adăpost pe stradă. Toți oamenii cu care am vorbit, fie că au animale, fie că nu au, își cultivă dragostea față de animale încă din copilărie.”

Valentina Festican, voluntară, spune că autoritățile trebuie să-i sancționeze pe cei care comit acte de cruzime față de animale.

„Vrem ca și poliția să se implice, să fie pedepsite persoanele care fac rău la animale, pentru că ele nu pot spune că mie mi-e frică, mie mi-e rău, că mie mă doare, nu pot. Adică, chiar dacă tu mergi alături de un animal, fii bun, treci pe lângă, dar nu fă nimic rău. Și dacă chiar au făcut ceva rău, trebuie să se implice și poliția, ca să fie pedepsiți.”

Antonina Banari a venit la protest cu cățelul Orio. „Cred că ar fi corect ca toți câinii care sunt pe străzi și ajung să moară de foame sau din alte cauze să fie protejați de stat. Viața câinilor nu ar trebui să fie lăsată la voia întâmplării. Iar cei care fac rău animalelor trebuie să răspundă pentru ceea ce au făcut și să fie judecați.”

Ce se întâmplă în alte țări

Protecția animalelor este reglementată în UE printr-un ansamblu de norme care acoperă mai multe categorii, nu doar animalele de companie. Există reguli privind bunăstarea animalelor crescute în ferme, transportul și sacrificarea acestora, iar legislația europeană include și animale folosite în scopuri științifice.

În cazul animalelor de fermă, UE are din 1998 norme generale privind protecția tuturor speciilor crescute pentru producția de alimente, lână, piele sau blană, iar pentru anumite specii – precum găinile ouătoare, puii de carne, porcii și vițeii – există norme specifice.

În ceea ce privește animalele folosite în cercetare, legislația UE se bazează pe principiul „celor trei R” : înlocuirea utilizării animalelor acolo unde este posibil, reducerea numărului de animale folosite și îmbunătățirea procedurilor pentru a limita suferința. Obiectivul declarat la nivel european este înlocuirea treptată a utilizării animalelor în scopuri științifice și educaționale.

UE are, de asemenea, o rețea de centre de referință pentru bunăstarea animalelor, care oferă expertiză științifică și tehnică statelor membre și contribuie la instruirea autorităților care efectuează controale.

Pentru câini și pisici, în 2026 Parlamentul European și Consiliul au adoptat primele reguli comune ale UE privind bunăstarea și trasabilitatea acestora. Noile reguli introduc standarde comune pentru reproducere, adăpostire, manipulare și reproducere în unități de creștere, magazine de animale, adăposturi și centre de plasament, precum și cerințe de trasabilitate.

Un exemplu relevant vine din România. Legislația română prevede identificarea obligatorie prin microcip a câinilor cu stăpân și înregistrarea lor în Registrul de evidență a câinilor cu stăpân. Pentru câinii de rasă comună și metișii acestora este prevăzută sterilizarea obligatorie, cu excepțiile stabilite de legislație. Autoritățile locale pot, de asemenea, finanța din bugetele locale sterilizarea și identificarea câinilor.

În România există și inițiative private care încearcă să acopere golurile din sistem. Asociația „Sache” a deschis la Tărtășești, județul Dâmbovița, un spital veterinar social destinat animalelor provenite din familii cu venituri reduse și animalelor aflate în nevoie. Potrivit informațiilor prezentate de organizație, serviciile sunt oferite gratuit sau la costuri accesibile, în funcție de situația beneficiarilor.