Maia Sandu cere instituirea stării de urgență în domeniul hidrologic și energetic, după ședința Consiliului Național de Securitate

Președinta Maia Sandu a cerut instituirea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Anunțul a fost făcut astăzi, 21 septembrie, după ședința Consiliului Național de Securitate (CNS), în contextul riscurilor privind aprovizionarea cu energie și al scăderii accentuate a debitului Nistrului.

Potrivit Maiei Sandu, debitul Nistrului a ajuns la 23 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care pentru această perioadă valorile obișnuite sunt de aproximativ 100–120 m³/s.

„Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu”, a declarat președinta, referindu-se la situația energetică și hidrologică și la necesitatea ca instituțiile statului să poată interveni rapid în cazul agravării situației.

În cadrul conferinței de presă, Maia Sandu a menționat că reducerea debitelor râurilor, provocată de secetă, afectează și producția de energie. Situația este cu atât mai importantă în cazul Nistrului, care reprezintă una dintre principalele surse de apă ale Republicii Moldova și este legat de infrastructura hidroenergetică din bazin.

Nistrul, cu un debit de aproape cinci ori mai mic decât normal

Potrivit datelor prezentate de șefa statului, în perioada 1–20 septembrie, debitul mediu de intrare în lacul de acumulare Novodnistrovsk a fost de aproximativ 23 m³/s, față de 100–120 m³/s, cât este obișnuit pentru această perioadă.

Maia Sandu a atras atenția că nivelul apei din lacul de acumulare a ajuns la o cotă minimă istorică, în contextul reducerii continue a debitelor.

Președinta a mai spus că reducerea resurselor de apă are consecințe asupra producției de energie. În același timp, Republica Moldova trebuie să facă față unei cereri mai mari de energie în perioadele de consum maxim și unei disponibilități limitate pe piața regională.

„Am convenit împreună cu Parlamentul, Guvernul și instituțiile responsabile necesitatea de a declara stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Guvernul trebuie să poată acționa rapid în cele mai imprevizibile situații, dacă e nevoie de decizii rapide pentru a cumpăra combustibili, dacă debitul de apă din Nistru continuă să se reducă, dacă prețurile continuă să crească la combustibili”, a declarat președinta.

Ce propune Consiliul Național de Securitate

În urma ședinței CNS, președinta a anunțat necesitatea declarării stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic, pentru ca instituțiile statului să poată lua mai rapid decizii în cazul agravării situației.

Printre măsurile discutate de Consiliul Național de Securitate se numără:

• pregătirea unor planuri pentru diferite scenarii de criză;
• menținerea funcționării interconexiunilor electrice de 110 kV cu România, inclusiv pentru situații de urgență;
• crearea unor rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții rapide în cazul unor avarii;
• constituirea treptată a stocurilor de urgență de produse petroliere;
• măsuri pentru protejarea infrastructurii de care depinde alimentarea cu energie, inclusiv în cazul unor amenințări asupra acesteia.

Maia Sandu a subliniat că obiectivul este ca economia și cetățenii să fie aprovizionați fără întrerupere cu resurse energetice, indiferent de evoluția situației regionale.

Scăderea debitului Nistrului vine pe fondul unui deficit hidrologic care se menține de mai multe luni. Situația este urmărită atât din perspectiva alimentării cu apă, cât și a impactului asupra ecosistemelor și infrastructurii care depinde de resursele râului.

În acest context, evoluția debitului Nistrului devine unul dintre indicatorii importanți pentru securitatea hidrologică și energetică a Republicii Moldova.

Situația hidrologică rămâne dificilă

Tot astăzi ministrul mediului, Gheorghe Hajder a făcut publice datele la zi privind aportul de apă în lacul de acumulare de la Novodnestrovk.

Astfel, în perioada 1–20 septembrie, debitul mediu de apă care a intrat în lacul de acumulare Novodnistrovsk a fost de doar aproximativ 23 m³/s, în timp ce deversările s-au menținut la 60 m³/s.

În aceste 20 de zile, în lac au intrat aproximativ 40,3 milioane m³ de apă, iar circa 103,7 milioane m³ au fost evacuate. Astfel, din lac au fost evacuate cu aproximativ 63,4 milioane m³ de apă mai mult decât au intrat, ceea ce a dus la diminuarea în continuare a rezervei.

Nivelul apei a scăzut cu 68 de centimetri, de la 111,83 metri la 111,15 metri. Prin comparație, cota normală a lacului este de 121,5 metri, ceea ce înseamnă că nivelul actual este cu peste 10 metri mai jos.

„Deși pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate precipitații, acestea nu au fost suficiente pentru a îmbunătăți situația hidrologică, în condițiile în care în bazinul superior al Nistrului, pe teritoriul Ucrainei, cantitățile de precipitații au rămas insuficiente”, se arată în comunicatul Ministerului Mediului.

În condițiile debitelor reduse, autoritățile anunță că vor continua înlăturarea barajelor și construcțiilor ilegale care blochează cursurile de apă, curățarea și decolmatarea albiilor, consolidarea infrastructurii hidrotehnice, precum și actualizarea datelor privind sursele alternative de apă. Debitele Nistrului și rezervele din lacul de acumulare Novodnistrovsk sunt monitorizate în continuare.