Prohibiția la pescuit: ce amenință reproducerea peștilor în Republica Moldova

Începând cu 1 aprilie și până pe 15 iunie 2026, în Republica Moldova este instituită perioada de prohibiție la pescuit în obiectivele acvatice piscicole naturale (râuri, lacuri și alte bazine acvatice naturale). Măsura, valabilă timp de 75 de zile, are drept scop protejarea resurselor acvatice și menținerea echilibrului ecologic.

De ce este importantă perioada de prohibiție

Primăvara este sezonul în care majoritatea speciilor de pești se reproduc. În această perioadă, peștii migrează spre zonele de mică adâncime, pe vegetația de la mal, pentru a depune icre și tocmai de aceea sunt mult mai vulnerabili în fața pescuitului.

Speciile cel mai des vizate sunt cele din familia Cyprinidae: crap, caras, plătică, roșioară, dar și șalău și știucă cele mai caracteristice specii pentru apele Republicii Moldova. Fără liniștea necesară în această perioadă, reproducerea naturală este afectată, iar efectele se resimt în anii următori prin scăderea numărului de pești din râuri și lacuri.

Am discutat cu experți și reprezentanți ai instituțiilor responsabile despre cât de bine este respectată prohibiția, ce provocări există pe teren și ce amenință, dincolo de braconaj, fauna acvatică a Moldovei.

Ilya Trombițchi, Eco-TIRAS: „Fenomenul braconajului există pe ambele maluri ale Nistrului”

Ilya Trombițchi, directorul executiv al organizației Eco-TIRAS, atrage atenția că prohibiția nu reușește să oprească braconajul, iar peștele prins ilegal ajunge nestingherit pe tejghelele din piețe.

„Fenomenul braconajului există pe ambele maluri ale Nistrului. Practic toți peștii din Nistru care se vând la piață provin din braconaj. Pești precum plătică, somnul, șalăul,  toate aceste specii sunt pescuite ilegal din Nistru”, afirmă ecologistul.

Problema, spune el, ține de lipsa unui control eficient la locul de vânzare. „Legislația obligă Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) să facă aceste verificări. Ei nu cunosc speciile de pești, de aceea nu fac acest lucru. În plus, au dreptul să efectueze controale doar o dată pe an, ca în cazul oricărui business.

Totodată, propunerea noastră legislativă, care datează încă din 2020, prevedea ca și Inspectoratul pentru Protecția Mediului să aibă drept de control. A trecut de prima lectură, dar nu a fost discutată de Parlament în lectura finală. Prin această inacțiune Parlamentul indirect susține braconajul în scara industrială”, explică Trombițchi.

Expertul susține că soluția ar fi implicarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM) direct în piețe. „Este mult mai simplu și ieftin pentru IPM să meargă la piață decât să facă acest lucru pe râu. Veniți și verificați documentele împreună cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor – aceasta este cea mai bună soluție pentru a opri vânzarea. În acest caz, nici nu vor mai exista atât de multe cazuri de braconaj.”

Ecologistul pledează și pentru înăsprirea amenzilor: „Eu am făcut cândva lobby pentru modificarea legislației, astfel încât amenda să fie de 30-50 de unități convenționale pentru un pește. Asta ar însemna că un exemplar ar costa între 1.500 și 2.500 de lei. Ar fi foarte bine, pentru că ar opri acest fenomen. Dar autoritățile nu utilizează pe larg acesta posibilitate pentru a opri fenomenul braconajului.”

Nivelul apei în Nistru — cel mai scăzut din ultimii 35 de ani

Pe lângă braconaj, Ilya Trombițchi semnalează o altă amenințare gravă pentru reproducerea peștilor: scăderea drastică a nivelului apei în Nistru și lipsa viiturilor de primăvară. Potrivit ecologistului, multe specii depun icre în zonele de mică adâncime, pe vegetația inundată de la mal.

„Al treilea an consecutiv când nivelul apei din rezervorul Dnestrovsk este cel mai scăzut din ultimii 35 de ani. Nivelul apei trebuie să fie aproape de 120-121 de metri deasupra nivelului mării. Acum avem numai 115,5 m. Asta înseamnă că nivelul este cu 5-6 metri mai jos decât ar trebui. Cantitatea de apă nu este suficientă nici pentru scopurile economice”, spune el.

Fără o viitură de primăvară, peștii nu pot ajunge pe vegetația de la mal pentru a depune icre, ceea ce afectează direct reproducerea naturală.

Ecologistul avertizează că lipsa viiturilor ecologice afectează direct reproducerea naturală a peștilor.

„Dacă nu există viitură ecologică, reproducerea va fi insuficientă. Și, în 2–3 ani, nu vom mai avea suficient pește în Nistru”, concluzionează acesta.

Ion Botnariuc, IPM: „Suntem cinci oameni în direcție”

În perioada de prohibiție, controalele pe râuri și lacuri sunt intensificate, susține pentru Ecopresa, Ion Botnariuc, Șeful adjunct din cadrul Direcției control resurse cinegetice și piscicole din cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului. Însă recunoaște și că resursele umane sunt insuficiente.

„Suntem cinci oameni în direcție și în această perioadă suntem împărțiți peste tot ca să prindem o rază mai mare. Avem inspecții raionale în care lucrează câte o persoană”, spune Botnariuc.

Pe teren, inspectorii depistează atât pescari amatori care ignoră interdicția, cât și braconieri bine dotați cu echipamente interzise. Unul dintre cele mai grave cazuri recente implică braconajul cu curent electric.

„Iată acum avem, împreună cu Inspectoratul de Poliție Florești, trei cazuri de braconaj cu ajutorul curentului electric,  într-o zonă de aproximativ 10 kilometri de fluviu, în aceeași noapte. Asta este ceva ieșit din comun”, spune reprezentantul IPM.

„Odată ce este atins acel organism de undele electrice, chiar dacă el nu moare, el are o perioadă foarte îndelungată în care trebuie să-și refacă puterele, ceea ce cu siguranță nu o să mai depună icre, nu o fie fertil”, afirmă Botnariuc.

Potrivit lui, cazurile de pescuit ilegal în perioada prohibiției sunt în ușoară scădere comparativ cu anii precedenți.

Cele mai expuse la pescuit ilegal rămân sectoarele de frontieră și zonele greu accesibile.

„Cel mai vulnerabil sector din ceea ce privește pescuitul ilegal este cel care se mărginește cu partea transnistreană. Ne referim la Nistru, începând din raionul Florești până la Anenii Noi și deja după Bender, acolo Talmaza. O zonă mai vulnerabilă este Lacul Beleu și bălțile Manta, locuri inaccesibile. Cu ajutorul Poliției de Frontieră, sunt foarte multe cazuri înregistrate și prejudicii foarte mari”, afirmă acesta.

Amenzile

În ceea ce privește sancțiunile, reprezentantul IPM precizează că amenzile variază în funcție de gravitatea încălcării.

„Dacă vorbim despre o încălcare simplă în perioada de prohibiție, conform articolului 114 din Codul contravențional, amenda pentru persoane fizice este de la 6 la 12 unități convenționale. Dacă vorbim despre utilizarea curentului electric sau a substanțelor explozibile ori otrăvitoare, aceasta ajunge până la 90 de unități convenționale, echivalentul a 4.500 de lei. Pentru persoanele juridice, amenda este de la 120 la 180 de unități convenționale, iar în cazurile grave, de la 240 la 300 de unități convenționale”, explică Ion Botnariuc.

Pe lângă amendă, persoanele sancționate trebuie să achite și prejudiciul adus mediului.

„Cel mai mic prejudiciu pentru un organism acvatic sau pentru un pește începe de la 30 de unități convenționale pentru un exemplar, indiferent de greutate sau mărime și poate ajunge până la 250 de unități convenționale”, precizează acesta.

ANSA: „Cetățenii au dreptul să ceară dovada provenienței produselor“

În ceea ce privește comercializarea peștelui în piețe și unități de alimentație, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor precizează că verificările se desfășoară constant, conform planurilor anuale, fără o intensificare specială în perioada de prohibiție.

„La toate unitățile de comercializare a produselor de origine animale, inclusiv pește sau pește viu, sunt desfășurate controale anuale conform planificărilor stabilite. Sau, după caz, sunt organizate și controale inopinate, ca urmarea unor sesizări efectuate. Ceea ce ține de perioada de prohibiție, la moment nu avem careva intensificări de controale, pur și simplu desfășurăm în continuare acele controale planificate în sensul legii 131 din 2012, declară pentru Ecopresa, Alexandru Manciu, director general adjunct în domeniul sanitar din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

În cazul depistării neregulilor, inclusiv comercializarea peștelui fără certificat sanitar-veterinar sunt aplicate sancțiuni contravenționale, care pot fi dublate sau chiar triplate în cazul unor încălcări repetate. Dacă proveniența peștelui este neclară, informația este transmisă către IPM.

Alexandru Manciu reamintește și drepturile consumatorilor: „Cetățenii care procură pește viu din târgurile sau piețele agroalimentare, au tot dreptul să solicite, atât bonul fiscal, cât și să-i prezinte dovada provenienței peștelui respectiv. documentul. Și, dacă acesta este pește provenit din import, este însoțit de certificat sanitar-veterinar. Dacă este pește provenit din lacurile de pe teritoriul Republicii Moldova, atunci acesta este însoțit de o declarație a producătorului, unde sunt indicate toate datele de proveniență acestui pește. Sigur, are dreptul să solicite și o copie a acestui document”.