Lipsa comunicării sau cum sunt „alimentate” dezinformările pe tema „dispariției” pădurilor Moldovei

În primăvara curentă, pe fondul reformelor inițiate în domeniul silvic din Republica Moldova, spațiul public a fost dominat de informații și imagini care arătau tăieri masive de păduri. De la postări pe rețelele sociale până la sesizări ale localnicilor și video-măturii de la fața locului, fenomenul tăierilor era prezentat ca un bulgăre de zăpadă care se tot mărește, stârnind îngrijorări legate de transparența deciziilor, respectarea legislației și impactul asupra pădurilor.

De exemplu, pe rețelele sociale, un activist civic a publicat mai multe video-uri filmate în diferite zone forestiere, în care pot fi observați arbori recent tăiați, dar și un camion încărcat cu lemne, pregătit pentru transport. Imaginile, distribuite rapid de sute de utilizatori, sunt însoțite de acuzații directe la adresa autorităților, pe care acesta le învinuiește de lipsă de transparență și de gestionare defectuoasă a fondului forestier.

Postările au generat reacții imediate în mediul online. În secțiunea de comentarii, internauții au declanșat un val de mesaje critice, exprimându-și indignarea și neîncrederea față de instituțiile responsabile. Unii cer explicații clare și publicarea documentelor care ar justifica aceste tăieri, în timp ce alții vorbesc despre posibile abuzuri sau chiar tăieri ilegale.

În lipsa unor reacții prompte și detaliate din partea autorităților, astfel de conținuturi continuă să alimenteze speculațiile și să amplifice tensiunile din spațiul public, transformând subiectul într-unul de interes major pentru opinia publică.

Pentru a verifica autenticitatea imaginilor și contextul în care au fost realizate, am transmis un mesaj către unul dintre autorii video-urilor și am cerut detalii despre locația exactă. Acesta a indicat că filmările ar fi fost făcute în pădurea din zona Condrița, una dintre cele mai cunoscute arii forestiere din apropierea Chișinăului.

Ulterior, am solicitat o reacție oficială din partea Întreprinderii Silvice Strășeni, instituția responsabilă de gestionarea fondului forestier din această regiune. Reprezentanții întreprinderii au fost rugați să ofere explicații privind lucrările desfășurate în zonă, temeiul legal al tăierilor, dar și dacă acestea fac parte dintr-un plan silvic aprobat.

Demersul nostru a venit în contextul în care imaginile apărute online au generat îngrijorare în rândul publicului, iar clarificările din partea autorităților au întârziat și era clar dacă este vorba despre intervenții silvice planificate sau despre nereguli.

Reacția autorităților

Într-un răspuns oficial oferit pentru Asociația Jurnaliștilor de Mediu (Ecopresa), reprezentanții Întreprinderii Silvice Strășeni susțin că lucrările desfășurate în zona vizată sunt legale și planificate în conformitate cu documentele silvice în vigoare.

Potrivit instituției, fondul forestier gestionat de întreprindere însumează 12.844 de hectare, distribuite pe teritoriul raioanelor Strășeni, Ialoveni și municipiul Chișinău. Pădurea din preajma satului Condrița este administrată de ocolul silvic Scoreni.

Reprezentanții întreprinderii precizează că intervențiile din teren au la bază amenajamentul silvic decenal, elaborat în 2021 de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), precum și actele permisive necesare, inclusiv autorizații de mediu și bilete silvice. În acest context, lucrările aflate în desfășurare sunt descrise drept intervenții planificate de îngrijire și regenerare a pădurii, cum ar fi degajări, curățiri, rărituri, lucrări de igienă și lucrări de conservare.

În răspuns se mai menționează că lucrările de conservare se realizează prin tăieri selective, în regim de codru, având drept scop regenerarea naturală sau artificială a arboretului. De asemenea, se subliniază că aceste intervenții urmăresc îmbunătățirea structurii și funcționalității pădurii, fiind prioritizate speciile de bază și exemplarele sănătoase.

Pentru anul 2026, în cadrul ocolului silvic Scoreni sunt planificate lucrări de conservare pe o suprafață de 62,5 hectare, cu un volum estimat de cca 3.400 m³ de masă lemnoasă extrasă, precum și lucrări de produse secundare pe 326,6 hectare.

Reprezentanții întreprinderii mai afirmă că toate lucrările sunt verificate și autorizate de instituțiile competente, inclusiv Inspectoratul pentru Protecția Mediului și Agenția de Mediu, în conformitate cu legislația în vigoare. Totodată, aceștia susțin că informațiile privind activitățile desfășurate sunt publice și pot fi oferite la cerere.

În același răspuns, instituția respinge acuzațiile apărute în spațiul public, calificând unele afirmații drept nefondate și susținând că lucrările silvice sunt interpretate eronat de persoane fără pregătire în domeniu.

Ce spun specialiștii

Conform expertului Petru Vinari, problema principală nu este în sine faptul că se taie arbori, ci modul în care este perceput acest lucru de public. „Oamenii văd copacii doborâți sau camioanele încărcate cu lemne și nu înțeleg de ce se fac aceste lucrări și spre ce se îndreaptă pădurea”, explică Vinari.

El subliniază că, în cazul pădurilor din domeniul public, inclusiv fondul forestier din Condrița, lucrările silvotehnice cum sunt denumite acestea, nu sunt făcute aleatoriu și nu au scopuri comerciale. Ele sunt planificate, urmăresc întreținerea și îmbunătățirea stării pădurii și se bazează pe amenajamentele silvice decenale întocmite de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice.

„În video-urile care au apărut online se pot observa lucrări de igienizare, regenerare și conservare. Lucrările de igienizare presupun înlăturarea arborilor uscați sau bolnavi, pentru a permite celorlalți arbori să crească sănătoși. Este un proces similar modului în care natura însăși își reface pădurea, doar că aici este monitorizat și planificat de specialiști”, explică Vinari.

Expertul adaugă că pădurile din Moldova nu sunt virgine, ci gestionate de om, iar intervențiile urmăresc menținerea tipului de pădure, densitatea, vârsta și sănătatea arborilor. Amenajamentul silvic prescrie, de regulă, în ce zone și ce tipuri de tăieri trebuie efectuate în decurs de zece ani, astfel încât pădurea să rămână funcțională și sănătoasă pe termen lung.

Petru Vinari explică că tăierile de igienizare au și un rol de protecție a pădurii. „Prin aceste intervenții, arborii bolnavi sau uscați sunt îndepărtați, astfel încât ceilalți copaci să nu fie infectați. În pădure, lumina este limitată, iar prin crearea unor spații libere, noii puieți primesc lumină și pot crește sănătoși, pregătiți să devină arbori maturi în viitor”, a precizat expertul.

Lipsa de comunicare cauză a neînțelegerii

Lipsa de comunicare rămâne una dintre principalele cauze ale neînțelegerilor dintre autorități și cetățeni. Lilia Curchi, directoare executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din Republica Moldova, atrage atenția că informațiile despre intervențiile din teren nu ajung la public într-un mod clar și accesibil.

„Problema este lipsa comunicării. Oamenii trebuie să știe această informație, însă de multe ori ea nu este publicată sau nu ajunge eficient la cetățeni. Ar trebui să existe panouri informative la locul intervențiilor sau informații publicate vizibil, fie pe site-uri instituționale, fie prin intermediul autorităților locale. Dacă o instituție nu reușește să comunice pe propriile platforme, trebuie identificate alte soluții, inclusiv implicarea primăriilor sau a rețelelor sociale”, explică aceasta.

Potrivit Liliei Curchi, o informare corectă și la timp ar reduce semnificativ interpretările eronate și reacțiile bazate pe suspiciuni. „Așa cum alte companii își informează consumatorii despre lucrările pe care le desfășoară, la fel ar trebui să procedeze și instituțiile publice de mediu. În acest fel, oamenii ar putea verifica dacă intervențiile sunt autorizate sau nu, ca să poată reacționa public în baza acestor informații”, spune experta.

Ea subliniază că și cetățenii au un rol important: să fie atenți la ceea ce se întâmplă în comunitatea lor și să verifice datele de mediu, care trebuie să fie disponibile. „Odată ce datele sunt făcute publice, oamenii pot merge să vadă dacă lucrările sunt realizate corect. Accesul la informație îi ajută să înțeleagă mai bine situația și contribuie la evitarea neînțelegerilor, a suspiciunilor și a lipsei de încredere”, conchide Lilia Curchi.