fbpx

Starea de sănătate a plantelor din Chișinău a slăbit simțitor. Care sunt cauzele

 Starea de sănătate a plantelor din Chișinău a slăbit simțitor. Care sunt cauzele
Susține Ecopresa, distribuie!

Schimbările climatice din ultimul timp, care sunt tot mai acerbe, atacurile masive de boli și dăunători, dar și intervențiile care au loc cu întârziere în spațiile verzi au slăbit simțitor starea de sănătate a plantelor care cresc în capitală. Această constatare aparține Victoriei Covali, director interimar al Asociației de Gospodărire a Spațiilor Verzi (AGSV) din municipiul Chișinău, instituție care a împlinit recent 30 de ani de la fondare.

Solicitată de Ecopresa.md, Victoria Covali a menționat că urbanizarea la fel afectează negativ spațiile verzi, iar radiația, poluarea creează câteodată condiții improprii pentru dezvoltarea arborilor și a arbuștilor. Totodată, susține directorul interimar al AGSV, lipsește o concepție unitară de dezvoltare a sistemelor de spații verzi. „E necesar urgent de a lua măsuri anume în direcția stocării emisiilor de carbon. Vedem că în Chișinău circulă o mulțime de mijloace de transport, ceea ce depășește practic capacitatea plantelor de a absorbi CO2. Suprafața drumurilor pavate este în creștere, se creează insule de căldură, iar aceste insule de căldură pot crea niște fenomene locale imprevizibile, cum ar fi furtunile. Ca să le diminuăm, este necesară o abordare corectă, iar de multe ori e nevoie de soluții operative. În municipiul Chișinău lipsesc suprafețele ocupate de gazon, care îndulcesc clima și absorb metalele grele, noxele”, a subliniat Victoria Covali.

Suprafața spațiilor verzi din capitală – mai mică decât media pe Europa

Spații verzi pe verticală. Sursa foto: realitatea.net

Conform normelor internaționale, în municipiul Chișinău există circa 16,5 metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor. În același timp, media pe Europa la acest indicator este de 50 de metri pătrați pe cap de locuitor. Totodată, normele Organizației Mondiale a Sănătății stipulează 10 metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor. „Suntem foarte ambițioși și ne dorim să creștem suprafața spațiilor verzi din municipiul Chișinău. Dar nu atât prin suprafețe de teren ocupate, ci mai mult prin înverzirea pe verticală, acoperișuri verzi, liane. Vom utiliza toate oportunitățile ca într-adevăr să creăm și să avem un oraș curat, un mediu sănătos și propice locuitorilor și generațiile viitoare”, a spus directorul interimar al AGSV.

Arbori care pot să asigure reziliența climatică

Până în anul 2030, în municipiul Chișinău se implementează Strategia „Chișinău – oraș verde” care prevede soluții argumentate științific privind speciile de arbori ce pot să asigure reziliența climatică a orașului. „La momentul actual, avem identificate 16 specii de arbori, e vorba inclusiv de specii care cresc repede – plopul, care are o capacitate mare de a purifica aerul, de a acumula dioxidul de carbon. Nu ne axăm pe speciile native de plopi, care emană puf în sezonul de coacere a semințelor, dar pe speciile clone, care sunt inofensive pentru sănătatea populației. La fel este și salcâmul, deși această specie de arbori este considerată de comunitatea științifică europeană drept o plantă invazivă, care ocupă habitatul altor specii de plante. Totuși, noi punem accent mai mult pe formele decorative de salcâm. În comparație cu plopul, salcâmul are un lemn mai trainic și rezistă la furtuni și la alte intemperii. Din speciile recomandate cu reziliență climatică înaltă este și platanul, în special platanul oriental, care are capacități minunate de a absorbi dioxidul de carbon, are plasticitate ecologică înaltă, adică se adaptează repede la noi condiții climaterice, rezistă la temperaturi ridicate și are un lemn dur. Din punct de vedere peisager, platanul are calități decorative, estetice, care se găsește în diferite compoziții de spații verzi”, a punctat Victoria Covali.

Mai sunt și alte specii care se pot regăsi în peisajul verde din municipiul Chișinău.Plante ierboase, gramineele decorative, unele plante etero-oleaginoase, care au și efect terapeutic. E vorba de lavandă, care trebuie să fie mai des propagată în mediul urban, dar e vorba și despre cimbru, salvie medicinală, care cu succes pot fi promovate în grădinile de lângă blocuri, dar și în spațiile verzi ale întreprinderilor, instituțiilor de învățământ din municipiul Chișinău. La fel, optăm pentru speciile clone, rezistente la temperaturi înalte, care nu necesită lucrări de mentenanță, care sunt mai puțin pretențioase față de agrotehnică”, a specificat Victoria Covali.

Sursa foto: LAVANDA.md

În aceeași ordine de idei, directorul interimar al AGSV a mai spus că este necesară plantarea unor specii decorative de arțari, stejari sub formă piramidală, dar și specii de rășinoase – brazi, molizi, pini, care sunt veșnic verzi și au o plasticitate înaltă, dar și o capacitate mare de a absorbi gazele nocive. „Pinul negru a fost adus din America de Nord, s-a adaptat foarte bine la condițiile climaterice din Republica Moldova. Practic, el se regenerează, ceea ce este o dovadă a faptului că specia s-a aclimatizat. Pinul negru este o specie pionieră, ce rezistă la temperaturi înalte, iar uneori chiar și la incendii. Acestea, în ultimul timp, sunt frecvente în Republica Moldova atât din vina populației, cât și din cauza condițiilor nocive de mediu”. 

Circa 60 de mii de copaci vor fi plantați în Chișinău. Arborii de pe aliniamentele stradale vor avea cipuri

Potrivit Victoriei Covali, până la sfârșitul lunii noiembrie, în cadrul Campaniei naționale de plantare a copacilor „Un arbore pentru dăinuirea noastră”, în municipiul Chișinău vor fi plantați circa 60 de mii de arbori și arbuști. „Acești copaci vor ocupa golurile și spațiile libere în zonele din oraș care au suferit de pe urma intemperiilor, în special în pădurile – parcuri. La fel, vom interveni și pe aliniamentele stradale”, a precizat Victoria Covali, adăugând că arborii și arbuștii de pe aliniamentele stradale vor avea cipuri sub forma unui cui, iar acestea vor fi instalate începând cu anul viitor. „Este o tehnologie inovativă și un mod de a duce evidența acestor plante, dar și pentru a monitoriza starea de sănătate a arborilor (dacă copacii sunt afectați de boli, dăunători), dar și pentru a preveni furturile și tăierile ilicite de arbori. La nivel european, în Austria, Germania, fiecare arbore are cip cu informații, deja de mai bine de 10 ani. În prezent, suntem în proces de identificare a agentului economic, care va putea să ne pună la dispoziție o asemenea tehnologie cu cipuri”, a specificat directorul interimar al Asociației de Gospodărire a Spațiilor Verzi din municipiul Chișinău.

Cipuri vor fi instalate în special la copacii care au forme decorative rare, fiind vorba despre magnolii, tui, brazi, molizi, stejari columnari, sakura. „Preconizăm ca în primăvara anului viitor să cipăm în jur de 3 mii de arbori. De exemplu, sunt 3 mii de arbori. Cum vom afla dacă e nevoie să facem anumite intervenții? Dacă am plantat arborele, aceasta nu înseamnă că el va crește de la sine, nu! Sunt necesare intervenții zilnice, lunare, întrucât arborii care cresc în orașe sunt în condiții improprii, sunt în stres permanent. Ca să menții efectul decorativ și sănătos al arborelui și capacitatea lui ca să își exercite funcția ecologică, în primul rând, trebuie să fertilizăm arborele respectiv, să efectuăm tăieri de formare a coronamentului, astfel ca acest coronament să nu fie un pericol social, să nu împiedice felinarele sau semnele de circulație rutieră, iar crengile să nu împiedice trecătorii. Arborele trebuie udat în sezonul estival, iar acolo unde s-a format o ciupercă trebuie să intervenim. Stocarea acestor date despre arbori ne va permite să avem o abordare personalizată pentru fiecare copac și să avem succes în tratarea fiecărui arbore. Din păcate, nu avem standarde de urbanizare sau peisajere. Ce înseamnă aceasta? Multe orașe își stabilesc înălțimi exacte pentru anumiți arbori, copacii trebuie să aibă anumiți parametri. Vrem ca arborele să creeze umbră. Dar, în același timp, nu ne dorim ca să cadă crengi sau copaci întregi peste noi, atunci când sunt furtuni. Trebuie să găsim un echilibru și să spunem: ok, pentru zona rezidențială arborele nu trebuie să depășească înălțimea de 4 metri. El trebuie să aibă o coroană formată, îngrijită. Pentru pădurile-parc, pentru parcurile mari, putem să ne permitem arbori seculari, cu coroană largă, cu fructe pentru fauna urbană, pentru păsări, ceea ce noi nu putem să facem în cartierele rezidențiale. La momentul actual, în cartierele de locuit din municipiul Chișinău sunt arbori de dimensiuni foarte mari, până la zeci de metri, iar acești copaci sunt un pericol iminent în orice sezon. Pentru a preveni anumite riscuri, unii arbori seculari trebuie defrișați, deoarece pentru noi sunt prioritare siguranța și confortul cetățenilor. Trebuie să găsim soluții optime, ca să menținem și echilibrul ecologic, și confortul, și aspectul estetic. În lipsa tehnologiilor digitale, nu văd cum ar fi posibil să realizăm acest lucru”, a detaliat Victoria Covali.

Pădure de brazi. Sursa foto: pixabay.com

La Simpozionul tehnico-științific internațional dedicat aniversării Asociației de Gospodărire a Spațiilor Verzi din municipiul Chișinău, eveniment care a avut loc recent în capitală, Thierry Huau, arhitect peisagist din Franța, a menționat că parcurile trebuie să fie unite între ele prin așa-numitele coridoare verzi. Totodată, expertul francez s-a pronunțat împotriva folosirii pesticidelor pentru tratarea plantelor.


Susține Ecopresa, distribuie!

Daniela Morari