fbpx

FOTO: Urmare a schimbărilor climatice: Insectele invazive ne distrug pădurile, culturile agricole și pot aduce boli tropicale  

 FOTO: Urmare a schimbărilor climatice: Insectele invazive ne distrug pădurile, culturile agricole și pot aduce boli tropicale   

Ploșnița verde a tomatelor. Foto: glissando.ro

Susține Ecopresa, distribuie!

Insectele invazive, originare din Asia, America sau Africa, ne distrug pădurile și culturile agricole. Deoarece ele atacă și arborii autohtoni – riscăm să rămânem fără stejari, ulmi, platani.

În ultimii 24 de ani, în Republica Moldova au fost observate și confirmate oficial vreo 25 de specii noi de insecte invazive. Schimbările climatice, care ne-au adus vara toridă cu ploi torențiale și iarna blândă, le ajută să supraviețuiască și să se înmulțească. Sunt active până prin noiembrie, dacă temperaturile sunt ridicate, iar iarna se adăpostesc sub scoarța copacilor și nu îngheață.

Suferă și insectele locale, întrucât trebuie să lupte pentru habitat și hrană. Iar insectele de la tropice și subtropice se simt bine: aici nu-și întâlnesc dușmanii naturali.

Cum ajung la noi insectele de pe meleaguri fierbinți și îndepărtate? 

Nu există frontiere pentru ele. Animalele și plantele invazive se răspândesc ca urmare a intensificării comerțului la scară planetară. Insectele invazive ajung la noi cu mărfurile importate pe cale terestră, aeriană, feroviară, inclusiv cu plantele de cultură și cele decorative, în bagajele călătorilor, cu masele de aer, dar și cu propriile puteri, trecând din țară în țară.

Aducerea unor plante invazive, ca de exemplu Robinia sppPlatanus sppBuxus spp a însemnat și aducerea în Republica Moldova a unor insecte invazive, care sunt dăunătorii lor naturali. După insectele invazive, în ecosistem apar și entomofagii acestora din țările de origine (care le mănâncă, le pot diminua numărul).

Peste 20 de specii noi de insecte invazive începând cu anul 2000

Tigrul platanului. Foto: digi24.ro

Din anul 2000, în Republica Moldova au fost văzute și confirmate oficial, în laboratoare europene, vreo 25 de specii noi de insecte invazive. Printre ele sunt dăunători ai plantelor de cultură, ai arborilor forestieri, ai plantelor decorative, o specie dăunătoare a produselor de tutungerie, 2 specii zoofage (se hrănesc cu carne de animale), precizează pentru Ecopresa Galina Bușmachiu, doctor habilitat în biologie, șefa Laboratorului de Entomologie al Institutului de Zoologie, coautoarea unui studiu pe această temă.

Tigrul (ploșnița) platanului a fost depistat în 2005, tigrul stejarului – în 2018, ploșnița marmorată – în 2019, ploșnița seminifagă a pinului – în 2010, viespea neagră a ulmului – în 2008, ploșnița verde a tomatelor – în 2014, buburuza asiatică – în 2013, țânțarul-tigru asiatic (purtător de boli tropicale în toată Europa) – în 2020, viermele rădăcinilor de porumb – în 2010 (s-a tăcut mulți ani despre el, deși era văzut), cicada viței-de-vie – în 2023, cicada americană a viței-de-vie – în 2012, gândacul de bucătărie american (atinge o lungime de 5-9 cm) – în 2019, gândacul roșu al crinului – în 2013, gândacul tutunului sau gândacul de țigară – în 2013, țânțărașul galicol al frunzelor de salcâm – în 2011, două specii de molii miniere ale salcâmului – în anii 2006, 2009, molia minieră pestriță a teiului – în 2010, molia minieră pestriță a platanului – în 2004, molia minieră a tomatelor – în 2017, greierul de peșteră – în 2011, călugărița de lemn transcaucaziană – în 2023 etc.

Platan atacat de dăunători. Foto: zoology.md

Cea mai nouă insectă invazivă, constatată în 2024, este musca-păun (Callopistromyia annulipes).

Musca-păun. Foto: BugGuide.Net

„Exemplarul a fost fotografiat în Rezervația Naturală „Prutul de Jos”, în perioada 13-17 aprilie 2024. În 2023, erau vorbe, iar acum mi-a fost trimisă o fotografie cu musca-păun, este deja atestată”, menționează Galina Bușmachiu.

Legăturile comerciale cu alte țări vor continua, inclusiv importul de semințe, fructe, legume și plante. Așa că, în anii următori, lista se poate completa. Chiar la sfârșitul lunii iunie, în Chișinău a fost fotografiată albina uriașă de rășină (Megachile sculpturalis), originară din Japonia și China:

Foto: Alex Buretz/Facebook

Este o specie de albine tăietoare de frunze și le poate face concurență albinelor sălbatice locale, le poate lua cuiburile. Rămâne ca specialiștii să studieze prezența acesteia și s-o raporteze.

„Acum se vorbește că ne vin dinspre România niște insecte ce rod lemnul. Vin diverse specii de viespi”, menționează Galina Bușmachiu.

Republica Moldova are în prezent doar 6-7 entomologi (specialiști care se ocupă de studiul insectelor), iar facultățile nu mai oferă acum această specializare, regretă interlocutoarea.

„Stejarul îl rod toți!”

Deja există un mare impact negativ al insectelor invazive asupra ecosistemelor din Republica Moldova.

„Practic, toate rezervațiile sunt atacate de tigrul stejarului. Ploșnița aceasta măruntă distruge stejarii în țara noastră. La început, tigrul stejarului și tigrul platanului erau specializați doar pe platan și pe stejar, iar acum trec și la alte plante. S-au acomodat, se înmulțesc foarte mult. La rosătura provocată de dăunător apare ciuperca și stejarul se face absolut tot alb. Adică, dăunătorul deschide căile pentru pătrunderea ciupercilor”, semnalează Galina Bușmachiu.

Stejar atacat de dăunători. Foto: zoology.md

„Nu există o specie de plante autohtone, nu există o specie de arbori care să nu aibă dăunători! Castanul are, stejarul are, arțarul are, teiul are… Toți au câte unul sau câte doi și mai mulți dăunători. Dar stejarul îl rod toți”, confirmă specialista în entomologie.

„Din 2018-2019, de când a apărut tigrul stejarului, uitați-vă ce se face cu stejarii noștri – îi atacă. Noi mergem în rezervații să colectăm material. Ridicăm scoarța copacilor – ei iernează sub ea, supraviețuiesc și în primăvară fac ravagii. Primăvara aceasta au fost peste 30 de grade Celsius în martie. Au mai multe generații pe an din cauza acestor călduri”, povestește Galina Bușmachiu.

Există însă o excepție, potrivit ei: acești dăunători nu atacă stejarul roșu, din lemnul căruia se fac butoaie (a fost adus în RM pentru acest scop prin anii 1980).

 

Cum pot fi combătuți acești dăunători ai copacilor?

Stropirile cu insecticide nu sunt eficiente, pentru că ploșnițele invazive se ascund sub frunze. Interlocutoarea noastră spune că, în general, este împotriva utilizării substanțelor chimice, pentru că acestea le pot dăuna și plantelor, și oamenilor. În Chișinău, o soluție ar fi adunarea și arderea frunzelor uscate toamna, cu tot cu dăunătorii și ouăle lor. La fel, ar putea fi îndepărtat și stratul superior al solului din jurul arborilor afectați, în opinia ei.

De asemenea, numărul dăunătorilor se poate reduce după apariția „dușmanilor lor naturali”.

Castanii înfloresc toamna nu de viață bună

„Molia minieră a castanului… Este greșeala unui cercetător care a scăpat-o din laborator. Sau uitați-vă ce se face în Europa – toți castanii sunt atacați, copacii ăștia, sărmanii, nu mai au zile. Și toată lumea spune că „înfloresc castanii”. Castanii nu înfloresc degeaba. Înfloresc pentru că le cade frunza, iar ei, din cauza secetelor, nu reușesc să-și acumuleze substanțe hrănitoare pentru a supraviețui în iarnă și încep a înmuguri – sunt muguri florali. Înfloresc sărmanii, pentru că le este foame, vor să-și facă niște rezerve”, explică interlocutoarea.

Castan atacat de dăunători. Foto: Eleonora Lisnic, Ecopresa
Castan atacat de dăunători. Foto: Eleonora Lisnic, Ecopresa

Salcâmul, specie invazivă, a atras insecte invazive. La fel și rapița

Foto: Galina Bușmachiu, decorată cu medalia „Promotor al calității în cercetare”.

„Vă mai povestesc ceva, pentru că am ajuns în Franța, în Grădina Botanică, și am văzut „primul salcâm plantat”. A fost sădit în anul 1600 și ceva. În câțiva ani, salcâmul s-a extins în țările din întreaga Europă. La noi deja sunt câteva specii de molii care minează pe frunza de salcâm. Deja, la aceste molii, au venit zoofagii care consumă aceste molii. Vedeți cum se întâmplă?”.

Un alt exemplu: după ce a fost introdusă rapița în Republica Moldova, au apărut și mai mulți dăunători ce o preferă.

Buburuza asiatică ne strică vinul

Buburuza asiatică a ajuns la noi prin 2013, din alte țări europene. A fost adusă cu scopuri nobile – să regleze numărul de dăunători de pe plantații și din păduri. Mănâncă însă și larve ale buburuzei noastre.

Buburuză asiatică. Foto: guerrilllaradio.ro

Acum întâlnești mai rar o buburuză locală, iar cea asiatică este văzută în număr foarte mare, iernează și prin casele oamenilor.

Le face mari necazuri vinificatorilor: o singură buburuză asiatică ajunsă odată cu strugurii sub teasc strică tot vinul din butoi.

Gândacul de bucătărie american de 9 centimetri

Gândacul de bucătărie american a fost constatat în 2019 în Republica Moldova. Are o lungime de aproximativ 5 centimetri, dar masculii pot fi și de 9 centimetri. A fost văzut și în blocuri de locuit, și în grădinițe din Chișinău. Clar lucru că sperie!

Țânțarul-tigru, purtător de boli tropicale, există din 2020 în RM

Țânțarul-tigru asiatic (Aedes albopictus), foarte periculos pentru om, pentru că poate transmite mai multe boli tropicale, a fost observat prima oară în anul 2020 în Republica Moldova, în preajma Aeroportului Chișinău, apoi în mai multe localități și în rezervații naturale. Că este anume acest țânțar s-a confirmat într-un laborator specializat din Germania.

Sursa foto: Wikipedia

Prezența insectei a fost anunțată într-un studiu (coautori: Tatiana Șuleșco, Galina Bușmachiu, Unchana Lange, Jonas Schmidt-Chanasit, Renke Lühken).

 

Și ploșnița marmorată a supraviețuit la noi

Ploșnița marmorată, originară din Asia, este un dăunător rapace, care în numeroase țări a provocat pierderi enorme economiei, distrugând livezi și câmpuri agricole.

Ploșniță marmorată în sediul Ecopresa

În 2019, le-a provocat daune și unor agricultori din Republica Moldova. Este prezentă și acum, inclusiv în Chișinău. La fel ca buburuza asiatică, strică vinul.

Invazie de lăcuste: schimbările climatice ne vor aduce și alte „surprize”

Foto: ziuadeazi.md

Stoluri de lăcuste au invadat recent, în a treia decadă a lunii iunie, aproape 700 de hectare din raionul Taraclia și peste 1.200 de hectare din autonomia Gagauz-Yeri (raionul Ceadâr-Lunga). Specialiștii au efectuat stropiri cu pesticide, inclusiv cu drona, pentru a le nimici și a preveni răspândirea lor. Din 2013 n-a mai fost invazie de lăcuste în această regiune din sudul Republicii Moldova, precizează pentru Ecopresa Ion Babanuță, șeful subdiviziunii locale a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

În vara anului 2023, lăcustele (specia Calliptamus italicus sau lăcusta italiană) au invadat lanuri de floarea-soarelui, porumb și soia din raionul Sângerei, din centrul Republicii Moldova.

Schimbările climatice, caracterizate prin temperaturi înalte și precipitații abundente, favorizează înmulțirea dăunătorilor, pătrunderea unor specii invazive, comentează pentru Ecopresa doctorul în științe biologice Aurel Lozan, specialist în biodiversitate.

În general, pătrunderea speciilor din emisfera sudică (inclusiv Africa de nord) devine o „nouă realitate”, ne vom aștepta la diverse surprize exotice de acum înainte. Trebuie să fim pregătiți și pentru situații imprevizibile, să ne asumăm și responsabilitatea pentru inacțiuni de prevenire”, concluzionează el.

Insectele locale suferă din cauza celor invazive

IFoto: publimix.ro

Insectelor le revine o misiune importantă în natură și în viața omului – ne asigură hrana, prin faptul că polenizează plantele și astfel le asigură rodul și reproducerea, contribuie la îmbogățirea solului, prin participarea la descompunerea materiei organice moarte, servesc ca hrană pentru alte animale. Orice dezechilibru în viața lor înseamnă și dezechilibrarea ecosistemelor și, în definitiv, schimbări negative în viața omului.

Când în ecosisteme ajung insecte invazive, cele locale suferă, pentru că trebuie să lupte pentru habitat. Iar insectele invazive sunt de regulă mai rezistente, mai puternice.

Studiile arată că numărul de insecte și diversitatea acestora scade de la an la an în întreaga lume. În primul rând, insecte specializate rămân tot mai puține – cele care asigură polenizarea unor anumite plante, asigurându-le perpetuarea. Se întâmplă din cauza schimbărilor climatice, a răspândirii speciilor de animale și plante invazive ca urmare a intensificării comerțului la scară planetară, din cauza acțiunilor dăunătoare ale omului în raport cu natura.

CITEȘTE ȘI: Speciile invazive în Republica Moldova – îndrăgite de om, dăunătoare pentru biodiversitate

Guvernul RM a aprobat organizarea și funcționarea Comisiei Naționale privind Schimbările Climatice

În Republica Moldova, își va începe în curând activitatea Comisia Națională privind Schimbările Climatice, care va integra măsurile privind schimbările climatice în politicile de dezvoltare socio-economică și va facilita implementarea acțiunilor climatice. Regulamentul acesteia a fost aprobat de Guvern în iunie.

Tot în iunie, reprezentanții țărilor semnatare ale Convenției Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) cu privire la schimbările climatice (CONUSC) s-au reunit la Bonn, Germania, pentru a discuta despre progrese și a identifica măsurile necesare pentru a limita creșterea temperaturii globale cu 1,5 grade Celsius, conform Acordului de la Paris.

În noiembrie, în cadrul conferinței ONU privind clima, țările trebuie să-și ia noi angajamente privind finanțarea pentru combaterea schimbărilor climatice. Se va decide cu ce sume pot contribui financiar țările dezvoltate în fiecare an, începând cu 2025, pentru a sprijini acțiunile de combatere a schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare.

Digiqole ad
Susține Ecopresa, distribuie!

Eleonora Lisnic