fbpx

Incendiul de la Cernobîl: Ce s-a întâmplat după ce flăcările au izbucnit din nou

 Incendiul de la Cernobîl: Ce s-a întâmplat după ce flăcările au izbucnit din nou
Susține Ecopresa, distribuie!

Tema Cernobîlului e una destul de actuală, și asta pentru că astăzi, 26 aprilie, se împlinesc 34 ani din ziua când a avut loc explozia reactorului nuclear din această localitate, iar urmările le mai simțim și astăzi. Mama mea era în acea dimineață pe peronul din Kiev, venea din Moscova, unde studia, iar despre incendiu a aflat de la însoțitorii de vagon. Și nu prea i-a dat importanță. Venea în vacanța de Paști. Dar astăzi, scriu despre altceva. Despre incendiile de pădure, ce de mai bine de trei săptămâni nu se opresc în această regiune.

Am mai scris anterior despre încendiul de la Cernobîl ce a izbucnit la 4 aprilie 2020. Și recunosc, m-am bucurat că la 14 aprilie autoritățile ucraniene anunțase au reușit să-l stingă. A fost creată și o pagină de Wikipedia, chiar pe această temă.

Dar, nu a fost să fie. Imediat după ce apăruse și materialul pe ecopresa.md, am constatat că la mai puțin de o zi, puținele focare care mai rămase, din cauza vântului, cel mai probabil, au declanșat din nou incendii de proporții. (Spuneam că despre situația incendiilor din regiunea Cernobîl foarte multe informații actualizate le-am aflat anume de la Yaroslav Yemelianenko. El este directorul Asociației „Chornobyl tour operators”. Și cunoaște zona respectivă.)

Asta deși, ziua verificasem nivelul de radiații pe Remap

E în limitele normale. Și pe pagina oficială a Inspectoratului Național de Mediu din Ucraina (responsabil de împrejurimile capitalei), observam aceiași situație.

Fundalul de radiații în Regiunea Kiev și în orașul Kiev nu depășește valorile permisive. În zona de excludere, incendiul a fost lichidat și la moment există doar niște focare mici.

Și straniu, că în aceiași seară, am dat peste acest mesaj al unui birou cunoscut de avocatură din Kiev.

Acesta făcea referință la anumite puncte din legile Ucrainei, prin care ascunderea informațiilor despre starea de mediu atrage după sine răspunderea penală, iar provocarea panicii și răspândirea acesteia poate duce la răspundere administrativă.

Tot la ei, în acest mesaj am dat și peste o sursă prin care poate fi vizualizat nivelul de poluare în țară.  Aici am aflat despre Saveecobot.com. Și la 15 aprilie, la ora 19.03, cam așa arăta harta poluării aerului în această regiune.

Apropo, prin ea se poate monitoriza și mai multe țări. Dar, evident, nu și Moldova! Totuși, am încercat să văd ce reprezintă punctul oranj.

Deci, se vede clar și după legendă, că această culoare reprezintă un nivel puțin peste normele acceptabile. Și deși există și valori mai ridicate, acestea nu mereu sunt colorate!

16 aprilie 2020

La 16 aprilie, Reuters publicase un articol despre reaprinderea incendiilor din regiunea Cernobîl.

Yaroslav Yemelienenko publicase deja un filmuleț cu incendiile surprinse.

Tot atunci am dat peste o altă pagină creată de un grup de voluntari din Ucraina, gata să intervină cu ajutor.

La 14 aprilie au lansat „Sediul Voluntarilor” într-un infocentru în regiunea Ditâtki, chiar la intrarea în Zona Cernobîl. Și se pare că acesta chiar era necesar, din afirmațiile lor, inclusiv pentru a salva și animalele din regiune.

În jur de ora 14, Yaroslav publicase un alt video din apropiere de Cernobîl. Se vede clar cum se apropie o furtună.

Tot la 16 aprilie au început să apară știri că aerul în regiunea Kievului e din ce în ce mai poluat. Autoritățiele kievene au atenționat locuitorii capitalei să închidă geamurile și să evite plimbările afară.

Acestea au făcut referire la instituțiile statului. Eu chiar nu știu cum ar suna ele în română, așa că mai bine le las aici, așa cum sună în original. Deci, aceiași informați am găsit și pe pagina Управління з питань цивільного захисту КМДА.

Și le-a reamintit că la 16 aprilie în zona Cernobîl pompierii continuă să lupte cu incendiile.

Lucru confirmat și pe pagina Ministerului de Interne al Ucrainei. Apropo, pagina lor este actualizată în fiecare zi cu informații, inclusiv legate de incendiile din regiunea Cernobîl.

Aceasta atenționase despre o posibilă furtună de praf în după amiaza zilei de 16 aprilie. Și au oferit o hartă prin care au arătat nivelul de dioxid de azot prin aer în perioada 6-12 aprilie!

17 aprilie

La 17 aprilie am dat de o altă știre publicată de NASA. Aceasta arăta că sateliții au sesizat din nou focare de incedii în regiunea Cernobîl.

Și ca să vedeți evoluția incendiului, puteți accesa link-ul dat – aici sunt mai multe imagini prinse de sateliți în această perioadă. Atenție! Ca să vedeți fotografiile deschideți-le într-o fereastră separată! Sunt destul de mari!

Iar ministerul ucrainean de Interne anunța că circa 1000 de persoane sunt implicate în stingerea incendiului.

Și paradox, la 17 aprilie în Ucraina se sărbătorește Ziua Pompierului. Pe mulți i-a găsit la „locul de muncă”.

Tot în această zi, BBC a anunțat despre smogul ce a cuprins capitala Ucrainei. Potrivit, articolului, Kievul devenise cel mai poluat oraș din lume.

18 aprilie

La 18 aprilie am dat peste acest grup. A fost creat de pompierii care luptă cu incendiile în această perioadă. Ceea ce mi-a atras atenția, a fost această postare.

Cifrele de pe acest aparat care arată nivelul de radiații. Se spune că limitele admisibile variază în funcție de zonă. Dar, nu ar trebui să depășească totuși 200 nSv/h. Aici la noi cam e ridicată…Dar presupun, că variază de locul măsurării.

Ne reamintim că și pe Remap, nivelul acceptabil e până la 200 nSv/h. Se vede ușor, după nuanța culorilor.

Totuși, la 18 aprilie, Ministerul Afacerilor Interne ale Ucrainei au oferit și o altă informație legată de nivelul de CO în aer. Din imagine se vede clar că acesta este destul de mare în zona Cernobîl, dar și în apropiere de Kiev.

Și au mai oferit o hartă cu regiunile incendiile din zona Cernobîl. Peste 700 de pompieri luptau cu flăcările în acea zi.

Dar pompierii se pare că aveau altă versiune. În grupul lor existau alte date, luate de pe siteurile internaționale, legate de amploarea incendiilor. Aceștia se întrebau de ce există așa discrepanță în informațiile oferite.

O altă postare care mi-a atras atenția a fost cea a lui Maxim Pisarskii. El este unul dintre fondatorii grupului de pompieri de pe Facebook (de care spuneam anterior), dar și unul dintre pompierii care a ajuns să lupte cu flăcările din regiunea Cernobîl. Atenție, imaginile pot avea un impact emoțional. Maxim face referire la ceea prin ce trec cei care luptă cu flăcările și urmările care pot avea.

19 aprilie

Să nu uităm că în această zi, creștinii din lumea întreagă au sărbătorit Paștele, dar incendiile din zona Cernobîl se răspândesc. Cel puțin asta anunță Yaroslav, cu referire la siteurile internaționale (aplicația windy.com).

Ministerul de interne scria că alți pompieri vin în ajutor la lichidarea incendiului din regiunea Cernobîl.

Iar spre seară, politicianul Egor Firsov, cel care a anunțat la 6 aprilie că în zona Cernobîl există mai multe focare de incendiu, a venit și el cu câteva precizări legate de incendiile respective.

Politicianul anunța că nu credea că va petrece astfel sărbătorile și a menționat că situația legată de incendii este sub control și că dacă ar fi ceva grav, el nu ar fi tăcut.

Apropo, e de menționat faptul că Rada Ucraineană a adoptat proiectul de lege prin care a înăsprit sancțiunile pentru incendierea intenționată a vegetațiilor. 328 de deputați au votat pro.

Acum sancțiunile arată așa:
• Amenda pentru incendierea intenționată a crescut de 18 ori – până la 91.800-153.000 Hrivne (echivalentul a aproximativ 103. 382 1ei).
• Amenda pentru poluarea aerului a crescut de 20 ori – până la 30.600- 61.200 Hrivne (41352.84 lei).

20 aprilie

La 20 aprilie am dat peste interviul cu Dmitri Shibalov. El este unul dintre voluntarii care ajută și participă activ la depășirea acestei situații.

Potrivit acestuia, situația e destul de complicată. Dar cel mai grav e faptul că pompierii nu dispun de tehnica necesară, de respiratoare, ba chiar nici nu au timp să se alimenteze.

Iar Yaroslav Yemelianenko face apel la comunitatea internațională ca să vină în ajutor, întrucât autoritățile ucrainene nu se isprăvesc.

Asta în timp ce Ministerul de Interne făcuse un apel la locuitorii din regiunea Cernobîl să-I ajute să localizeze focarele incendiilor.

21 aprilie

La 21 aprilie, atât pompierii, cât și mai multe persoane au înaintat o petiție adresată președintelui Ucrainei pentru a cere ajutor internațional la stingerea incendiilor din zona Cernobîl, pentru a evita o altă catastrofă nucleară. Petiția e semnată de circa 2000 de persoane, dar mai e nevoie de circa 23.000 pentru a fi acceptată.

În același timp, Ministerul de Interne publică o știre prin care anunță că au inițiat o anchetă în căutarea cauzelor de răspândire a încendiilor din zona respectivă.

Iar site-ul windy.com arătă că vântul puternic revine în regiunea Cernobîl. În aceiași zi am dat și peste un alt material publicat de BBC. Care apropo afirma spre final că va fi nevoie de zeci de ani, pentru a depăși efectele care le lasă acum.

22 aprilie

La 22 aprilie apare și un reportaj oferit de pagina Ministerului de Interne prin care  anunță că toate focarele de încendiu au fost depistate.

 „Zona Cernobîl încă arde, dar focarele sunt localizate. Salvatorii ne asigură că au împiedicat răspândirea unui incendiu la scară largă care s-a apropiat de reactorul distrus și de orașul Pripyat. Au reușit în mare parte datorită aviației ДСНС Ukraí̈ni. ”, se mai menționa în postarea respectivă.

Imaginile au fost surprinse și de Yaroslav Yemelianenko.  El totuși se arăta îngrijorat de tot ce se întâmplă acolo și de faptul că nu poate oferi imagini și informații actualizate, din cauza acoperirii rețelei de internet.

23 aprilie

La 23 aprilie, de data aceasta Green Peace Internațional a bătut alarma și anunța că în zona Cernobîl focul încă arde.

Și atenționa că organizațiile de profil din Norvegia au sesizat un nivel puțin-puțin ridicat al poluării aerului cu Cesiu 137.

Dar care e în cantități mici și nu prezintă riscuri pentru sănătate.

În același timp, Ministerul de Interne al Ucrainei afirmă ca focarele de incendii sunt localizate, fapt realizat datorită lucrătorilor silvici care cunosc regiunile.

Totuși, Yaroslav Yemelianenko nu se bucura prea tare. Acesta a oferit și un filmuleț prtin care arăta cum ard chiar și rădăcinile copacilor, dar și pământul dacă  îl răscolești.

Iar pe site-ul Ucraineworld.org apare un articol în care se afirmă că Ucraina are multe de învățat în urma acestor incendii. Și face referire că totuși nivelul de radioctivitate nu a fost depășit, chiar dacă aerul din Kiev a devenit unul dintre cele mai poluate din lume.

Și apropo, la 23 aprilie, președintele Ucrainei a avut o adresare către poporul său. Dar de data aceasta nu a menționat nimic despre incendiile din regiunea Cernobîl.

Vladimir Zelensky făcuse acest lucru anterior la 14 aprilie. De atunci, nu a mai venit cu o reacție legată de zona Cernobîl pe pagina sa oficială de Facebook.

24 aprilie

Pe site-ul IRSN, instituția franceză abilitată în măsurarea nivelului de radiații în atmosferă au apărut primele rezultate ale măsurărilor din Franța. 

Potrivit acesteia, măsurările arată niveluri foarte mici de radioactivitate. Iar dispersarea aerului de la Cernobîl arată cam așa:

Eu nu prea l-am lăsat așa… Așa că am încercat să aflu când a ajuns așa-zisul „nor radioactiv” și prin Moldova. Și se pare că a fost în zilele de 5, 6, 7, 8 ,9, 11, 12, 13, 18, 20, 21, 22, 23, 25 aprilie. Ce a adus cu el, vom vedea! Apropo, pe 26 aprilie, vântul nu va bate spre țara noastră!

Vântul bate spre est. Fapt expus și de graficul prezentat de instituțiile franceze, dar totuși am mai verificat o sursă – Earth.nullschool.net.

25 aprilie

Nici sâmbătă incendiile nu au fost lichidate. Cel puțin asta anunță pagina Ministerului de Interne al Ucrainei.

De aici aflăm că fundalul de radiații în regiunea Kiev este în limitele normale (Kiev – 0,015 mR / h, regiunea Kiev – 0,011 mR / h cu un fundal admis de 0,05 mR / h, m. Cernobâl – 0,021 mR / h.)

Lucru confirmat și de mai multe siteuri internaționale care au publicat materiale în această zi. Deși, au făcut referire doar la datele oferite de autoritățile din Ucraina.

Un alt site pe care l-am monitorizat pe 25 aprilie a fost savecobot.com. Și la 13.43 arăta cam așa.Valori scăzute ale poluării aerului în regiunea Kievului.

La fel, valori normali sunt și pe site-ul oficial al autorităților ucrainene.

Am intrat și pe fires.ru. Să văd cam cum sunt „repartizate” incendiile.

Având în vedere că legenda arată de 1 cm la 5 km, rezultă că în raza de 20-30 km de Cernobîl mai sunt focare.

Tot la 25 aprilie, ora 14.00, a avut loc o conferință live care a adunat mai multe persoane vizate în tot ce se întâmplă în regiunea Cernobîl în aceste zile. O puteți urmări aici. E în limba ucraineană, dar și în engleză. Eu am ascultat-o pe toată chiar. Păcat, că nu au fost și ceva reprezentanți ai autorităților centrale, care să vină cu o declarație în acest sens.

Aici e lista cu cei prezenți la conferință. O las în original, la unii, ca să nu greșesc numele sau instituția ce o reprezintă.

  • Konstantin Loganovsky, MD, PhD, Dr. Med. Sci., Prof. у State Institution “National Research Centre for Radiation Medicine of National Academy of Medical Sciences of Ukraine”, Institute of Clinical Radiology
  • Konstantin Kuts, MD, PhD (Cand. of Med. Sci.), National scientific center of radiation medicine of National Academy of Medical Sciences of Ukraine
  • Masyuk Sergey Vladimirovich is a candidate of physical and mathematical sciences, laboratory of radiological protection of department of dosimetry and radiation hygiene, Institute of radiation hygiene and epidemiology of National Research Centre for Radiation Medicine of National Academy of Medical Sciences of Ukraine
  • Olena Pareniuk, Senior Research Fellow у NUBiP of Ukraine, National university of bioresources and environmental management of Ukraine
  • Maxim Pisarkyi, pompier
  • Dmitry Shibalov, voluntar al Asociației Chornobyl tour operators
  • Yaroslav Yemelyanenko, director al Asociației Chornobyl tour operators

Și ca să rezum cele 2 ore și ceva de dialog, voi începe cu Dmitri Shibalov, voluntarul Asociației Chornobyl tour operators, care a văzut situația din interior și crede că una din problemele principale cu care se confruntă acum pompierii e faptul că nu au fost instruiți cum să acționeze în astfel de cazuri.

Directorul Asociației Chornobyl tour operators, Yaroslav Yemelyanenko, a ținut să menționeze că mai sunt câteva focare trebuie localizate și a făcut o tangență cu anul 1986, când autoritățile au tăcut timp de 3 zile și nu au cerut ajutor internațional, dar acum e cazul, lucru ce ar fi trebuit făcut undeva pe 7-8 aprilie 2020. Yaroslav a mai afirmat că ceea ce se întâmplă la Cernobîl astăzi va influența mult turismul în această regiune și asta pentru că au ars obiective ce urmau să ajungă în patrimoniul UNESCO și dacă acestea erau deja incluse, incendiile ar fi fost oprite demult.

Doctorul în științe Konstantin Kuts a adus și el câteva argumente în acest sens. Potrivit lui, fiind și medic neurolog de profesie, situația de la Cernobîl va influența viața omenilor. Kievul deja e poluat și chiar dacă au fost eliminări radioactive, acestea nu au fost în cantități catastrofale, iar Institutul din Franța nu a sesizat devieri. Și mai mult vor fi afectați cei care au inhalat monoxidul de carbon, întrucât acesta influențează nivelul hemoglobinei și pot apărea diferite devieri de genul depresiei, confuziei, dezorientarii, dar și moartea (dacă sunt depășite normele cu foarte mult). Dr. Kuts a sugerat totuși ca în zilele când se anunță că direcția vântului bate dinspre regiunea Cernobîl (dar și oricare alte regiuni unde au loc incendii) să ținem cont:

🔹 de limita de ședere în aer liber;

🔹 de ferestrele închise, mai ales noaptea și dimineața devreme. Când deschidem ferestrele, să atârnăm niște bucăți de material umed care să fie schimbat periodic;

🔹 de limitarea utilizării sistemelor de aer condiționat și purificare a aerului;

🔹 să facem mai des curățarea umedă, este util să punem recipiente cu apă pentru creșterea umidității aerului;

🔹 să mărim consum de lichide până la 2-3 litri pe zi. Pentru refacerea sărurilor și elementelor, se recomandă consumul apă alcalină minerală, băuturi cu lapte acrișor, sucuri, bauturi mineralizate.

🔹 și dacă aveți aveți dispnee, tuse sau insomnii, să vă adresați la medic.

Elena Pareniuk, cercetătoarea Departamentului de Radiobiologie și Radioecologie la Universitatea Națională de Bioresurse și Managementul Mediului din Ucraina a confirmat că a existat o doză mică de radiații. Dar nu trebuie să ne facem griji. Evident, că ecosistemele vor avea de suferit. Inclusiv cele are râurilor Nipru și Pripeati. Dar, filtrele instalate vor opri radionucleoizii care s-au „trezit” ca urmare a incendiilor din zona Cernobîl, iar populația din regiunea Kievului, care se aprovizioanează din râul Nipru, poate bea liniștită în continuare apa din el.

Sergey Masyuk, de la Departamentul de dozimetrie și igienă împotriva radiațiilor al Centrului Național de Cercetare pentru Medicina Radiației al Academiei Naționale de Științe Medicale din Ucraina, a continuat să afirme că acest incendiu nu este primul în zona Cernobîl, dar e cel mai rău din toate de până acum. Pompierii au primit doze de radiație, dar în doze admisibile. Acum, ei se pot adresa la Laboratorul Contorilor de Radiație Umană, la Institutul de Igienă și Epidemiologie al Radiației din cadrul Centrului Științific Național de Medicină Radiațională al Academiei Naționale de Științe Medicale din Ucraina. Acolo, le sunt măsurate cantitatea de izotopi inhalată sau asimilată. Din păcate, pompierii nu au fost „măsurați” înainte de a fi trimiși în zona Cernobîl ca să se facă o anumită diferență. Sergey Masyuk a făcut și el tangență cu anul 1986 când pompierii nu au fost instruiți cum să folosească respiratoarele. Nu au știut cum să se protejeze. Până la ziua de azi, s-au depistat doar surse de radiație externă, adică, doar pe haine, încălțăminte, păr, nu și internă, la nivel de organism. Pompierii trebuie să știe cum să se spele după intervențiile în zonele respective, dar și să arunce hainele în care au lucrat. Din păcate, nu prea a fost posibil.

Cel mai mult mi-au plăcut intervențiile pompierului Maxim Pisarsky (despre el am mai scris mai sus). El a venit cu detalii din epicentrul incendiilor. A menționat că voluntarii au jucat un rol important în lupta cu flăcările. Dar a ținut să precizeze că profesionalismul colegilor săi a lăsat de dorit și că trebuie creată o nouă instituție de pompieri instruiți de la zero, întrucât incendiile s-au extins anume din lipsa de profesionalism. Și în ceea ce privește, doza de radiații primite de către colegii săi, Maxim a postat un filmuleț prin care arăta cum acestea se „acumulează” și câte au luat. Dar cere ajutorul unor specialiști în domeniu. Apropo, cred că la acest subiect voi mai reveni într-un alt articol (legat de nivelul de radiații, cum se calculează, sistemul internațional, etc).

Maxim face referire și la un act aprobat de Rada Ucraineană în acest context și afirmă că astfel de controale zilnice nu au avut loc, din păcate, deși legea le prevede. Ba mai mult, nu toți pompierii au fost dotați cu astfel de dozimetre.

25 aprilie, ora 23.47, nicio actualizare pe pagina Ministerului de interne al Ucrainei, ultima postare a lui Yaroslav fusese cu 3 ore în urmă despre un ghid și felul cum le povestește turiștilor despre ce s-a întâmplat la Cernobîl, iar pe pagina Inspectoratului Ecologic de Stat apare și un omagiu celor care au luptat pentru lichidarea efectelor anului 1986.

Nimic despre faptul că încendile au sfârșit. Rezultă că pompierii încă luptă cu ele. 34 de ani de la explozia din 1986 și 25 de zile cu încendii forestiere în zona respectivă! Același aprilie, același Cernobîl… Coincidențe?

Apropo, am încercat să văd ce spun și autoritățile din România despre impactul incendiilor de la Cernobîl. Ultima informație pe site-ul Comisiei Naționale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) e din 14 aprilie, dar datele din el sunt pentru zilele de 7 aprilie. Conform rezultatelor furnizate de Observatorul Geofizic Central, în intervalul 6-7 aprilie 2020, concentrația în aer a isotopului de Cs-137 la Kiev nu a depășit 1,1×10-4 mBq / m3 valoare care se situează în intervalul normal (conform Normelor ucrainene de securitate a radiațiilor, NRBU-97, PCinhal = 800 mBq / m3). Și conform măsuratorilor efectuate de sistemul automatizat de monitorizare a radiațiilor de la Rivne NPP, de la 00:00 la 3 aprilie 2020 pănă la 15:00 la 7 aprilie 2020, echivalentul ratei dozei a fost la nivelul de 0,09 μSv / h, care este fondul normal de radiații.

Republica Moldova

Cum ne va afecta pe noi incendiile? Am încercat să îi întreb și pe reprezentanții conferinței online. Ei au atins parțial subiectul. Și au invocat rezultatele măsurătorilor din Franța. Că a existat o doză mică de radiații, care nu are un efect negativ asupra stării de sănătatea a populației.

Totuși, Agenția Națională pentru Sănătate Publică din țara noastră a venit cu un răspuns la acest capitol. Ce-i drept, situația până la 20 aprilie. Astfel, potrivit instituțieivalorile dozei fondului-gama au variat în limitele 0,09-0,14 µSv/h (microSievert/oră). Acestea sunt situate în limitele specifice teritoriului țării noastre şi nu depăşesc valorile admise conform „Normelor Fundamentale de Radioprotecţie” (NFRP-2000) 06.5.3.34 aprobate la 27.02.01”, transmite un  comunicat al ANSP.

Am intrat din nou pe pagina Agenției de Mediu din Republica Moldova. De la ultima accesare a site-ului, au apărut 2 materiale. Niciuna legată de incendiile din regiunea Cernobîl.

Raportul privind calitatea mediului încă nu a apărut, pentru că evident nu e sfârșit de lună.

Dar lipsește buletinul și harta zilnică privind calitatea aerului atmosferic. Pe 6 aprilie e ultimul, pe care l-am analizat în articolul anterior. Probabil, din cauza vacanței bugetarilor cauzate de situația epidimiologică din țară.

Am intrat din nou și pe pagina Serviciului Hidrometeorologic de Stat. Ultimile Buletine legate de poluarea aerului au fost din noiembrie 2018.

Dar am găsit caracteristicile vremii pe săptămâna precedentă. Și nimic despre nivelul de poluare.

Am dat totuși de rubrica cu buletine zilnice. Dar, e din 6 aprilie. Pe care l-am studiat anterior și nu reprezenta devieri de la normele admisibile.

Data trecută am încercat să sun la Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice (ANRANR). Poate că era târziu, aproape de ora 16, dar și graficul scurtat din cauza situației excepționale, și nu am primit niciun răspuns la telefon. Dar zilele acestea am decis să scriu pe pagina instituției.

La mai puțin 3 ore am primit și un răspuns oficial din partea domnului Ion Ursulean, șeful secției Control și Supraveghere de Stat. Cam acesta este:

„Ca urmare a apariției în presă a unor informații cu privire la incendiul din zona de excludere a CNE Cernobâl și a îngrijorărilor din mass-media cu privire la potențialele pericole radiologice pentru populația Republicii Moldova, Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice face următoarele precizări:

– În prezent, nu există un risc radiologic pentru mediu și populaţia Republicii Moldova, ca urmare a evoluţiei de ultimul moment a stării fondului radioactiv survenite în urma incendiului din zona de excludere a CNE Cernobâl.

– Potrivit informațiilor și datelor oferite de către autoritățile oficiale din Ucraina, un incendiu a apărut în zona de excludere a CNE de la Cernobâl în data de 4 aprilie 2020, care s-a extins pe aproximativ 35 hectare. Autoritățile ucrainene au intensificat monitorizarea radioactivității în zona de excludere a CNE Cernobâl și în zonele unde populația a fost strămutată ca urmare a accidentului din 26 aprilie 1986.

– Reţelele de monitorizare a radioactivităţii mediului din Ucraina într-un sistem automatizat de monitorizare a radiațiilor (ARMS) nu au detectat creşteri ale nivelului radioactivităţii mediului peste nivelul maxim admis al fondului de radiaţii din Ucraina. Corelând aceste informații cu măsurătorile realizate în Republica Moldova în perioada 4-24 aprilie 2020, constatăm că nu s-a produs o modificare a radioactivității mediului pe teritoriul Republicii Moldova, astfel că nu există o bază reală pentru motive de îngrijorare.

  • Astfel, starea fondului radioactiv pe teritoriul Republicii Moldova în perioada 4-24 aprilie 2020 a rămas continuu stabilă. Valorile debitului dozei fondului-gama au variat în limitele 0,09-0,14 µSv/h (microSievert/oră). Valorile obţinute sunt situate în limitele specifice caracteristice teritoriului republicii şi nu depăşesc nivelele admise conform „Normelor Fundamentale de Radioprotecţie” (NFRP-2000) nr.06.5.3.34 aprobate la 27.02.2001.
  • Pentru publicul larg este necesar de precizat faptul, că nu exista niciun pretext de a ne face griji sau de a aplica măsuri de primire a iodului stabil sau ale altor preparate farmaceutice, precum și limitarea ieșirii din locuințe, a circulației, adăpostirii, evacuării sau aplicarea altor măsuri restrictive din punct de vedere al radioprotecției.
  • Pentru cazuri eventuale de evenimente nucleare, urgențe radiologice există Convenția privind notificarea timpurie în cazuri de accidente nucleare la care și Republica Moldova este stat semnatar, dar și o gamă întreagă de alte documente tehnice atât de nivel internațional elaborate de Agenția Internațională Pentru Energia Atomică în cooperare cu alte organisme de profil precum OMS, ILO, FAO, ICRP PAHO, cât și de nivel național care le transpun pe cele internaționale (Ex.General Safety RequirementsGSR,Part III, Normele Fundamentale de Radioprotecţie. Cerinte și Reguli Igienice” (NFRP-2000) nr.06.5.3.34 aprobate la 27.02.2001) Acestea prevăd măsuri foarte concrete și detaliate necesare a fi aplicate dacă ar apărea unele evenimente. Dar, afirmăm încă odată că nu există la moment nicio necesitate în aplicarea cărorva măsuri speciale.
  • Inspectoratul General Pentru Situații de Urgență (IGSU) este Punctul Focal Național de Contact cu Agenția Internațională Pentru Energia Atomică pentru Situații de Criză în cazuri de evenimente nucleare sau radiologice.
  • Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice (ANRANR) reprezintă autoritatea națională abilitată cu eliberarea actelor permisive, precum autorizații privind desfășurarea în siguranță a activităților nucleare și radiologice, autorizații de import și eliberarea certificatelor de securitate pentru instalații, surse radioactive, etc. În activitățile sale și pentru decizii, ANRANR se bazează pe măsuratorile fondului radioactiv efectuate de laboratoarele autorizate de către aceasta și acreditate la nivel național.
  • În Republica Moldova există infrastructura de laborator necesară pentru determinarea precoce și monitorizarea fondului radioactiv în mod on-line. Aceasta include laboratoarele de profil radiologic ale Agenției de Mediu, IGSU, Agenției Naționale Pentru Sănătate Publică.
  • Laboratoarele menționate mai sus monitorizează permanent nivelul radioactivităţii în zonele de trai a populaţiei. În acest scop, ANSP zilnic efectuează măsurătorile dozimetrice ale fondului gama-extern, dar și alte investigații privind conținutul de radionuclizi în diferite produse și obiecte ale mediului ambiant.”

Astfel, din spusele autorităților noastre rezultă că nu avem de ce să ne facem griji. Dar incendiile încă nu s-au oprit. Așteptăm zilele când UCRAINA (și aici, am în vedere nu doar instituțiile statului, dar și voluntarii implicați) va anunța că focarele din zona Cernobîl au fost lichidate!

Autor: Svetlana Tataru

Digiqole ad
Susține Ecopresa, distribuie!