Noutate absolută: Papucul Doamnei a înflorit pentru prima dată în grădina unui cercetător

Pavel Pînzaru a așteptat șapte ani până când Papucul Doamnei, una dintre cele mai rare plante din Republica Moldova, a înflorit pentru prima dată în grădina sa. Cercetătorul de la Grădina Botanică a Universității de Stat din Moldova colecționează de ani de zile specii pe care majoritatea dintre noi le trecem cu vederea sau le rupem fără să știm că unele nu vor mai crește niciodată la loc.

Peste 600 de specii în grădina sa

Când am ajuns în grădina cercetătorului Pavel Pînzaru, doctor în științe biologice, primul lucru care te izbește e contrastul: un spațiu mic, domestic, de curtea casei, și totuși peste 600 de specii de plante care cresc una lângă alta, fiecare cu povestea ei. Nu e o grădină decorativă. E mai degrabă un laborator viu, construit an de an din semințe aduse de peste hotare, din plante culese în deplasări, din specii pe care altcineva nu le-ar fi băgat în seamă.

Pînzaru, coautor al Cărții Roșii a Republicii Moldova, a început să adune aceste plante din curiozitate științifică. Pe cele pe care nu le recunoștea, le aducea acasă pentru a le studia și a le determina numele. Treptat, grădina a devenit un refugiu pentru specii rare, unele dintre ele greu de găsit în altă parte din țară.

Șapte ani de așteptare pentru înflorirea Papucului Doamnei

Unul dintre cele mai prețuite exemplare din colecția sa este Papucul Doamnei, o specie atât de rară încât nu înflorește în fiecare an. „Pot trece chiar și câțiva ani de la plantarea seminței până la apariția primei flori”, spune cercetătorul. El a așteptat șapte ani.

O altă specie rară din grădina sa este Stânjenelul Brândză, numit în onoarea botanistului Dimitrie Brândză, cel care dă numele și Grădinii Botanice din București. Specia e specifică mai ales regiunii Moldova din România și zonei Cernăuți, iar la noi a fost adesea identificată greșit. Exemplarul din colecția lui Pînzaru a fost colectat din centrul Republicii Moldova.

Plante care îi poartă numele

Cimbrul „Coldea Pînzaru”, o specie endemică ce crește pe calcare, este una dintre plantele care poartă numele interlocutorului nostru.

Și în Italia cercetările sale au dus la recunoașterea unei specii noi: „„Rutișor Delpont”, numit după botanistul Delpont din Italia. El a găsit-o, dar nu a determinat-o corect. Iar când am făcut cercetări în Italia, am stabilit că nu era descrisă pentru știință. Acum poartă denumirea „Thalictrum delponteanum Pînzaru”.”

Citește și: În grădină la Pavel Pînzaru. Are 600 de specii de plante, inclusiv 90 incluse în Cartea Roșie 

Ce facem greșit când ieșim în natură

Mulți dintre noi rupem flori în timpul plimbărilor, pentru buchete, pentru grădina de acasă sau pur și simplu pentru că sunt frumoase. Pînzaru explică de ce acest obicei poate fi mai dăunător decât pare: nu toate speciile se pot adapta unui nou mediu, mai ales cele critic periclitate. „Acestea au nevoie de condiții specifice de sol și habitat, greu de recreat fără cunoștințe în domeniu. În lipsa acestor condiții, plantele ajung să se usuce, iar prin extragerea lor din natură contribuim și la degradarea habitatului natural.”

Soluția nu e doar să lăsăm plantele în pace, ci să protejăm și locurile în care trăiesc. Se creează arii naturale protejate, rezervații științifice, monumente naturale. Iar pentru speciile critic periclitate, specialiștii de la Grădina Botanică le multiplică în laborator, în condiții in vitro, și le readuc ulterior în habitatul de origine.

În Republica Moldova, protecția plantelor este reglementată prin Legea nr. 16/2006 și Legea nr. 422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor.