Ultimele baraje absorbante instalate pe Nistru după poluarea cu produse petroliere au fost demontate
Ecologiștii încearcă să dea a doua șansă plantelor pe cale de dispariție
Activiștii de mediu încearcă să atragă mai multă atenție asupra ariilor naturale protejate, cu toată biodiversitatea pe care pot și trebuie să o găzduiască. În această toamnă, Societatea Ecologică „Biotica” a organizat o expediție în Parcul Național „Nistrul de Jos”, în cadrul căreia iubitorii de natură au ajutat la plantarea vonicerului pitic - o specie vulnerabilă inclusă în Cartea Roşie.
Vonicerul pitic (Euonymus nanus) este un semiarbust permanent verde care înfloreşte în luna mai, uneori repetat în iulie-august, și face fructe în iulie. Specia, vulnerabilă fiind, se regăsește acum în cadrul Rezervației Naturale „Plaiul Fagului” și altor câteva areale protejate.
Pentru a crea și a menține populațiile locale noi de vonicer pitic în R. Moldova, specialiștii au studiat comunitățile forestiere de pe teritoriul Parcului Național „Nistrul de Jos”, identificând locațiile potrivite pentru plantarea speciei.
Fondat în primăvara anului 2022, Parcul Național „Nistrul de Jos” cuprinde și protejează habitatele a 200 specii de păsări, 83 specii de pești și 1000 specii de plante. Abundenţa florei şi faunei este determinată de diversitatea de biotopuri naturale şi semi-naturale, care numără 22 tipuri şi includ biotopuri acvatice, de păduri de luncă şi de colină, de stepă.
Pentru a crea și a menține populațiile locale noi de vonicer pitic în R. Moldova, specialiștii au studiat comunitățile forestiere de pe teritoriul Parcului Național „Nistrul de Jos”, identificând locațiile potrivite pentru plantarea speciei.
Fondat în primăvara anului 2022, Parcul Național „Nistrul de Jos” cuprinde și protejează habitatele a 200 specii de păsări, 83 specii de pești și 1000 specii de plante. Abundenţa florei şi faunei este determinată de diversitatea de biotopuri naturale şi semi-naturale, care numără 22 tipuri şi includ biotopuri acvatice, de păduri de luncă şi de colină, de stepă.
„Habitatul vonicerului pitic sunt pădurile revene de stejar, cu arțar și carpen, și pădurile de luncă, solurile umede aluviale și cenușii de pădure. Reintroducerea acestei specii în habitatul său natural este foarte benefică și va contribui la răspândirea și repopularea ei”, menționează Elizaveta Alexandrov, specialistă principală a Direcției monitoringul resurselor naturale din cadrul Agenției de Mediu.
O nouă șansă la viață pentru o specie vulnerabilă
Pentru a spori efectivul numeric al vonicerului pitic, Societatea Ecologică „Biotica” a plantat 40 de arbuști pe teritoriul Parcului Național „Nistrul de Jos”, mai exact în Grădina Turcească și în Lunca Talmaza. Aceasta din urmă reprezintă cel mai integru masiv de pădure pe Nistru şi este cel mai valoros complex după diversitatea biologică şi peisajeră din zonă. La plantare au participat voluntari, silvicultori, ecologiști, precum și reprezentanți ai APL-uri din regiune și ai instituțiilor de stat, care au dat curs invitației înaintate de „Biotica”.
La fel ca în cazul arbuștilor plantați anterior în Rezervația Naturală „Codrii”, și la Nistrul de Jos, echipa „Biotica” își dorește ca numărul exemplarelor din această specie să crească, iar prezența lor să echilibreze biocenozele.
La fel ca în cazul arbuștilor plantați anterior în Rezervația Naturală „Codrii”, și la Nistrul de Jos, echipa „Biotica” își dorește ca numărul exemplarelor din această specie să crească, iar prezența lor să echilibreze biocenozele.
„Aici avem condiții de staționare care ne permit reușita plantărilor. Noi vrem ca planta să se prindă, să se înmulțească și să reușim să o avem în zonă pe cât mai mult timp”, afirmă Gabriel Mărgineanu, directorul executiv al Societății Ecologice „Biotica”.
R. Moldova ar putea avea mai multe arii protejate, însă procesul este anevoios
Acțiunea de plantare este printre puținele de acest gen în ariile protejate din R. Moldova. În prezent, pe teritoriul țării există peste 300 de arii naturale protejate - zone special destinate pentru a menține diversitatea biologică a resurselor naturale.
Cu o suprafață totală de peste 150.000 de hectare, acestea cuprind rezervații științifice și parcuri naționale, precum și monumente ale naturii, monumente de arhitectură peisagistică și zone umede de importanță internațională. Cadrul legal de protecție îl reprezintă Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.
Se estimează că, prin extinderea reţelei de arii naturale protejate până la 10% din teritoriul R. Moldova se poate asigura protecţia a circa 50% din totalul de specii care alcătuiesc biodiversitatea țării.
Cu o suprafață totală de peste 150.000 de hectare, acestea cuprind rezervații științifice și parcuri naționale, precum și monumente ale naturii, monumente de arhitectură peisagistică și zone umede de importanță internațională. Cadrul legal de protecție îl reprezintă Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.
Se estimează că, prin extinderea reţelei de arii naturale protejate până la 10% din teritoriul R. Moldova se poate asigura protecţia a circa 50% din totalul de specii care alcătuiesc biodiversitatea țării.
Petru Vinari, președintele Asociației ,,Parcurile Viitorului”, este de părere că R. Moldova are potențial pentru a crea mai multe arii protejate. Un obstacol major, în opinia expertului, îl reprezintă procesul lung și complicat de instituire a regimului de arie protejată, care a putut fi observat în cazul desemnării parcurilor naționale.
Între timp, activiștii de mediu au grijă să viziteze zonele în care au plantat arbuștii de vonicer pitic, pentru a observa dacă s-au prins și au pornit să crească. Cu ajutorul pădurarilor, ei continuă monitorizarea și studiază schimbările locațiilor după intervențiile respective. În urma măsurilor de îngrijire și monitorizare, ecologiștii speră ca vonicerul pitic să fie exclus din lista speciilor vulnerabile.
În prima ediţie a Cărţii Roșii, apărută în 1976, erau incluse puțin peste 50 de specii de plante și animale pe cale de dispariţie. Cea de-a doua ediţie, apărută în 2001, cuprindea 126 de specii de plante şi 116 specii de animale. În ultima actualizare a Cărții Roșii, din anul 2015, numărul de specii a ajuns la 208 plante și 219 animale.
Între timp, activiștii de mediu au grijă să viziteze zonele în care au plantat arbuștii de vonicer pitic, pentru a observa dacă s-au prins și au pornit să crească. Cu ajutorul pădurarilor, ei continuă monitorizarea și studiază schimbările locațiilor după intervențiile respective. În urma măsurilor de îngrijire și monitorizare, ecologiștii speră ca vonicerul pitic să fie exclus din lista speciilor vulnerabile.
În prima ediţie a Cărţii Roșii, apărută în 1976, erau incluse puțin peste 50 de specii de plante și animale pe cale de dispariţie. Cea de-a doua ediţie, apărută în 2001, cuprindea 126 de specii de plante şi 116 specii de animale. În ultima actualizare a Cărții Roșii, din anul 2015, numărul de specii a ajuns la 208 plante și 219 animale.
© ECOPRESA. All rights reserved *** Preluarea textelor care aparțin www.ecopresa.md poate fi făcută doar cu indicarea sursei și link activ către subiectul preluat.