fbpx

Vulturul negru, care a traversat Moldova în 2022, ar fi murit în Iran din cauza unei presupuse infecții cu botulism

 Vulturul negru, care a traversat Moldova în 2022,  ar fi murit în Iran din cauza unei presupuse infecții cu botulism

Vulturul negru Djuranlyi, fotografiat pe un teren agricol de lângă satul Pistruieni, r. Telenești, pe data de 15 februarie 2022. Foto: Silvia Ursul

Susține Ecopresa, distribuie!

Ornitologi de la organizația Green Balkans din Bulgaria presupun că vulturul negru Djuranlyi, care a vizitat în 2022 de două ori Republica Moldova, a murit în Iran din cauza unei infecții cu botulism. Cadavrul vulturului negru a fost găsit în refugiul natural Miankaleh din provincia Golestan, Iran.

În zona aceea din Iran au mai fost cazuri de moarte din cauza infecției cu botulism. Acolo există niște condiții climatice locale care favorizează răspândirea bacteriei Clostridium botulinum, ce provoacă infecția respectivă”, a precizat pentru ecopresa.md Silvia Ursul, ornitolog din Republica Moldova. Potrivit ornitologului, în mod normal vulturii sunt necrofagi, adică se hrănește cu cadavre. „Ei au în sistemul lor digestiv acizi foarte puternici, care digeră substanțe aflate în stadiu avansat de putrefacție. Dar, probabil, acest vultur negru era bolnav sau concentrația de toxine în animalul pe care l-a consumat a fost prea mare”, a spus Silvia Ursul.

Viața lui Djuranlyi a pornit din Spania, de la un centru de salvare al faunei sălbatice. După un tratament de succes, acest vultur negru a fost donat Bulgariei în anul 2020 prin intermediul organizației Green Balkans, care desfășoară proiecte de conservare a vulturilor. Djuranlyi a ajuns în Parcul Național „Сините камъни”, iar de acolo și-a luat zborul încotro a dorit. În doar câteva luni, pasărea a parcurs mii de kilometri în căutarea unui loc și a unui partener.

Djuranlyi, fotografiat pe un teren agricol de lângă satul Plopi, r. Cantemir, pe data de 5 mai 2022. Foto: Silvia Ursul

Timp de doi ani de la venirea sa în Bulgaria, Djuranlyi a zburat prin multe țări: Grecia, Turcia, România, Moldova, Ucraina, Belarus, Rusia, Turkmenistan, Kazahstan, Uzbekistan, Iran. Ornitologii din aceste țări s-au implicat activ în urmărirea păsării pe măsură ce aceasta trecea prin teritoriile lor și s-au bucurat de vizita oaspetelui atât de rar. În primii ani de viață, vulturii negri „rătăcesc” în căutarea semenilor, a unui partener, a unui loc în care să se stabilească și să-și creeze o familie. Biologii din Bulgaria aveau mari speranțe că Djuranlyi se va întoarce și va cuibări în această țară odată ce va atinge maturitatea sexuală, însă soarta i-a hărăzit să moară departe de casă.

De ce mulți vulturi mor până a ajunge la maturitate?

Potrivit Silviei Ursul, în cazul vulturilor se întâmplă destul de des ca ei să moară din diverse cauze, până ajung la maturitate. De exemplu, vulturii mor până la maturitate din cauza că sunt electrocutați, dar și din cauza braconierilor. Pot ajunge și foarte epuizați, obosiți, după zboruri lungi, iar din cauza supraoboselii și înfometării, ajung să fie atacați cu ușurință de alte animale. O altă cauză de mortalitate este otrăvirea intenționată. „Vulturii sunt otrăviți în mod intenționat în țări balcanice, cum ar fi Grecia sau Turcia, de către oameni care nu pot deosebi vulturul (o pasăre ce se hrănește cu cadavre), de păsările de pradă (care vânează prada vie). Unii oameni trăiesc cu impresia că sunt unele și aceleași specii, care ar putea să le aducă prejudicii economice în gospodărie. Atunci ei pun pe câmpuri cadavre cu otravă. Vulturii sunt atrași de aceste cadavre, le mănâncă și mor”, a explicat ornitologul.

La nivel mondial, vulturii au devenit specii periclitate pentru că majoritatea indivizilor nu supraviețuiesc până la maturitate. „Ei ajung greu să se reproducă, să crească o nouă generație. În primul rând, vulturii ating maturitatea sexuală abia în anul 6 de viață. În al doilea rând, aceste păsări nu depun multe ouă într-un ciclu reproductiv: maxim 1-2, și nu întotdeauna reușesc să se reproducă în fiecare an. De asemenea, există riscul ca până puiul să se maturizeze, în lume să se producă multe schimbări negative. Spre exemplu, există cazuri când s-au tăiat niște copaci foarte înalți pe care vulturii obișnuiau să cuibărească. Sau să apară așezări umane printre stâncile în care obișnuiau să cuibărească colonii de vulturi. Din cauza acestor factori, s-a ajuns în situația în care toate cele patru specii de vulturi din Europa au fost periclitate. În Republica Moldova, acestea au dispărut complet, dar în țări precum Bulgaria sau Grecia există în continuare colonii de diverse specii de vulturi. Întrucât aceste păsări zboară pe distanțe mari, uneori ajung să viziteze și Republica Moldova”, a menționat Silvia Ursul.

Din fericire, există diverse organizații care lucrează pentru a ajuta speciile de vulturi. Organizația „Vulture Conservation Foundation” se dedică exclusiv protecției, conservării și refacerii celor patru specii de vulturi din Europa. Ei se implică în activități de repopulare în zonele istorice în care vulturii cuibăreau – Djuranlyi fiind unul dintre ei. De asemenea, organizația are un program de reproducere asistată, în cadrul căreia asigură incubarea ouălor în condiții atent selectate și cresc puii pentru a-i elibera în sălbăticie.

Cuib de Zăgan (Gypaetus barbatus) în Spania. Foto: Klaus Rudloff

Vulturii, sanitari ai ecosistemului

Potrivit Silviei Ursul, vulturii au rolul important de sanitari ai ecosistemului – ei elimină sursele de toxiinfecții de la care pot porni epidemii. „Dacă un cadavru ar sta să putrezească până să se descompună totalmente, el ar ajunge să infecteze habitatul. Dar vulturii au capacitatea de a se descurca cu cadavrele. Mai mult, există diferite specii de vulturi care mănâncă diferite părți ale unui cadavru. De exemplu, vulturul negru mănâncă mușchii și țesuturile. În schimb, zăganul, o altă specie de vultur, se hrănește doar cu măduva oaselor. Și el are nevoie ca cineva să mănânce mai întâi mușchii, să îi lase oasele, ca el să se descurce cu ele – le ia în aer, le aruncă apoi pe pietre, ca să se spargă, și mănâncă măduva oaselor”, a detaliat ornitologul.

Specialistul a subliniat că este important să protejăm păsările, pentru că avem o datorie morală să păstrăm natura așa cum este ea și s-o îmbunătățim. „Dacă nu am păstra ceea ce avem, o să ajungem să avem o natură foarte săracă. Odată cu dispariția unei specii, ni se taie o poartă de acces spre natură. Și așa ajungem să ducem o viață în singurătate, fără niciun companion sălbatic”, a spus Silvia Ursul.

Mai multe detalii despre vulturul negru Djuranlyi, aflați într-un reportaj video ecopresa.md.

Cum să deosebim un vultur de o acvilă, ne va ajuta o postare de pe o rețea de socializare.
Alte informații despre vulturi, ce specii au trăit în Republica Moldova și de ce acestea au dispărut citiți într-un articol de pe site-ul Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii.

Digiqole ad
Susține Ecopresa, distribuie!

Daniela Morari