18 jurnaliști care au abordat subiecte de mediu, premiați de AJMTEM

Evenimente Mediu
Lidia Danila
15 februarie 2023
0

Susține Ecopresa, distribuie!

18 jurnaliști care au abordat subiecte de mediu pe parcursul anului trecut au fost premiați de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din Moldova (AJMTEM). În acest an, pe lângă câștigătorii premiilor de gradul unu, doi și trei, încă șapte jurnaliști s-au ales cu diplome de mențiune. În cadrul celei de-a 5-a ediții a concursului „Premii pentru Jurnalismul de Mediu” au fost analizate 60 de materiale jurnalistice.

Potrivit organizatorilor, pe timp de pandemie și război, alte subiecte decât cele de mediu au fost o prioritate. Totuși, ele au fost abordate pentru că problemele ecologice nu pot fi ignorate: „Poluarea aerului, gestionarea deșeurilor, păduri inexistente, surse regenerabile sunt doar câteva dintre subiectele dezvoltate de jurnaliștii interesați de mediu. Sperăm că problemele de mediu vor intra tot mai mult pe agenda editorilor, care le vor găsi un loc de top în buletinele de știri, emisiunile tematice și paginile media. Până la urmă, este vorba despre apa pe care o bem, solul în care creștem produse, aerul pe care-l respirăm”, a declarat Lilia Curchi, directoare executivă AJMTEM.

La 14 februarie 2023, AJMTEM a premiat 18 jurnaliști din presa națională și locală, la categoriile: presa scrisă, online, radio și TV.

*Premianții concursului „Premii pentru Jurnalismul de Mediu”, ediția a cincea*

Experiențele jurnaliștilor de a scrie materiale despre mediu

Pentru prima dată de când se organizează concursul, au fost acordate și mențiuni. Printre jurnaliștii cărora li s-au oferit mențiuni este și Cristina Prisacari, jurnalistă la trm.md, care a scris despre medicamentele expirate: „Acest subiect este unul foarte sensibil, am lucrat mult la el deoarece este dificil să abordezi o astfel de problemă, dar și să vii cu anumite soluții pentru populație. Comunicând cu oamenii și întrebându-i dacă știu unde pot să recicleze aceste medicamente expirate, mulți mi-au spus că nu cunosc și că le aruncă la gunoi. Astfel, ele ajung în natură și dăunează mediului înconjurător”, a spus Cristina Prisacari.

Cu mențiune a fost apreciat și Traian Cibotari, jurnalist la TV Nord, pentru subiectul „Mormane de gunoi pe malul Prutului”: „Am mers la Dumeni pentru un alt material, dar atunci când am văzut o astfel de problemă, nu am putut rămâne indiferent”, povestește Traian Cibotari.

„Materialul meu a pornit de la un proiect național, care se numește «Marea debarasare» și constă din colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice. Filmând acest reportaj, am înțeles că trebuie să încurajăm tânăra generație să se implice în rezolvarea problemelor de mediu. Consider că ar fi bine atunci când criticăm, să venim și cu o soluție, pentru că nu toată lumea știe cum să acționeze corect”, a menționat Irina Lencauțan-Rusu, jurnalistă la TV Nord, care s-a plasat pe locul III cu reportajul „Egorovca, comuna debarasată de deșeuri”.

*Irina Lencauțan-Rusu, jurnalista la TV Nord, premiată pentru abordarea subiectelor de mediu*

Liuba Șevciuc, Felicia Crețu și Adela Șevciuc, jurnaliste la Cu Sens, s-au plasat pe locul II cu investigația „Sănătate la gunoi”. Jurnalistele au abordat subiectul deșeurilor din secțiile Covid. Aceste deșeuri ajungeau în tomberoanele cu deșeuri menajere: „Deșeurile trebuiau luate de către firme specializate, în condiții speciale. Provocarea cu care ne-am confruntat realizând această investigație a fost supărarea reprezentanților spitalului Bălți. Aceștia ne-au acuzat că intenționat am căutat în gunoi și că noi am aruncat deșeurile”, a mărturisit Felicia Crețu, jurnalistă Cu Sens.

*Jurnalistele „Cu Sens” istorisind despre experiența lor*

Despre experiența sa de a scrie despre mediu a povestit și Veronica Gherboveţchii, jurnalistă la TV8, care, împreună cu echipa, a obținut locul I. Aceasta a subliniat că este important ca jurnalistul să dispună de măiestrie atunci când scrie despre mediu și să aibă talent în a atrage atenția publicului:

„Pentru mine, este un domeniu nou și îmi place să-l descopăr. În general, este foarte intrigant să scrii despre mediu, pentru că trebuie să cucerești publicul și să-l faci să vrea să urmărească aceste reportaje. Oamenii sunt mai atrași de nevoile lor de bază, iar atunci când le vorbești despre mediu, nu-i interesează foarte tare. Totuși, ei nu înțeleg cât de mult poate să-i afecteze mâine sau poimâine. Încurajez jurnaliștii să se inspire, să fie curioși și să le pese de mediul în care trăiesc, doar așa vor putea face un jurnalism de calitate”, a povestit Veronica Gherbovețchi.

„Este necesar de reflectat mai des subiectele de mediu, pentru că problemele de mediu devin tot mai stringente. Nu pot să spun că au existat anumite provocări în realizarea acestui material. Oamenii au fost foarte deschiși să discute, ceea ce demonstrează că populația așteaptă ca noi să mergem la ei și să-i întrebăm despre anumite subiecte”, a precizat Virginia Nica, jurnalistă la Europa Liberă Moldova, desemnată cu locul I la concurs.

De asemenea, Anatolie Eșanu de la Ziarul de Gardă (ZdG), clasat pe primul loc, a specificat că, în căutarea subiectelor de corupție, vede și impactul asupra mediului. „De obicei, la ZdG încercăm să găsim subiecte ce țin de corupție, cheltuieli iraționale de bani publici, iar în unele cazuri acestea se răsfrâng și asupra mediului. Au fost provocări, dar și o plăcere a mea pentru că subiectele de mediu te scot din birou și te duc în sânul naturii, chiar dacă, uneori, sânul naturii înseamnă un deal pe care trebuia să fie o pădure”.

„Am analizat, în fiecare material, cum se pune accent pe mediu”

Materialele jurnalistice au fost analizate de un juriu format din patru experți din domeniul protecției mediului și jurnaliști.

Silvia Ursul, vicepreședintă la Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii, a fost încântată să vadă cum fiecare jurnalist are propriul său stil de a aduce la ochii, urechile și mintea cititorului anumite probleme: „Am căutat în fiecare material cum se pune accent pe problema de mediu, dacă au avut o abordare tehnică și dacă au apelat la mai mulți experți. Totodată, am încercat să înțeleg dacă la finalul articolului am pătruns în esența problemei, mi s-a răspuns la niște întrebări sau am rămas într-un nor de neclaritate mult mai mare. Eu, ca simplu consumator de informații, ador atunci când știrile îmi oferă explicații”, a spus Silvia Ursul.

Despre criteriile după care a analizat materialele a povestit și Silvian Răcilă, expert pe subiecte de energie și mediu, președintele Asociației Obștești „Renașterea Rurală”: „Eu mai mult am analizat criteriile de mediu: actualitatea temei, interesul pentru public, aspectul de mediu și găsirea soluțiilor. Atunci când au fost două materiale cu același subiect, am ales articolul care era mai complex. Am atras atenția dacă jurnalistul a atins toate problemele, s-a uitat la partea legislativă, a consultat instituțiile care trebuie și dacă a căutat o părere a cetățenilor. La fel, pe mine mă interesa soluția, dacă criticăm, să fie o critică constructivă”, a precizat Silvian Răcilă.

„Nu este deloc simplu să scrii pe probleme de mediu, pentru că trebuie să deții un bagaj de cunoștințe. Un material în care apare cuvântul apă sau copac nu este automat despre mediu. Vă încurajez să scrieți despre astfel de subiecte pentru că chiar avem nevoie. Problemele de mediu sunt legate de viitorul nostru, de aceea nu încetați să scrieți”, a încurajat Maia Metaxa, directoarea Școlii de Jurnalism din Moldova.

„Protecția mediului trebuie să fie ridicată la nivel de cultură”

Ministra în exercițiu a Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, a participat la evenimentul de premiere a jurnaliștilor și a venit cu un mesaj de încurajare pentru aceștia, să scrie pe subiecte de mediu: „Protecția mediului trebuie să fie ridicată la nivel de cultură și să fie înțeleasă de către toți. Vă îndemn să aveți curaj să descoperiți, să căutați, să puneți întrebări și să cercetați. Cel mai important este ca noi să contribuim la îmbunătățirea stării mediului din Republica Moldova, să avem ape curate, să avem multe păduri, iar în păduri animale și să scăpăm în sfârșit de deșeuri”, a declarat Ministra Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Premianții au primit diplome și certificate bănești pentru produse necesare în activitatea jurnalistică.

*Karin Borovic, șefa Departamentului Cooperare, Ambasada Suediei, a încurajat jurnaliștii să continue în abordarea subiectelor de mediu*

Cea de-a cincea ediție a concursului „Premii pentru Jurnalismul de Mediu” a fost finanțată de Suedia: „Reflectarea subiectelor legate de protecția mediului necesită o înțelegere profundă. Vreau să vă felicit pentru un an în care ați reacționat activ la necesitățile oamenilor, ați reușit să le explicați problemele de mediu și ați încurajat acțiunile individuale pentru diminuarea impactului negativ asupra mediului”, a susținut Karin Borovic, șefa Departamentului Cooperare, Ambasada Suediei.

Concursul a fost lansat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic în anul 2013, având scopul de a motiva jurnaliștii să producă materiale pe subiecte de mediu și de a sprijini dezvoltarea jurnalismului de mediu în Republica Moldova.

Lista câștigătorilor celei de-a cincea ediții a concursului „Premii pentru Jurnalismul de Mediu”: