Teatrul care joacă pe energie solară

Arta și sustenabilitatea sunt din ce în ce mai conectate în funcționarea instituțiilor culturale moderne. Un spectacol presupune consum energetic ridicat de la iluminat și sonorizare până la echipamentele tehnice necesare fiecărei reprezentați, iar presiunea asupra bugetelor crește constant în contextul economic actual.

În Republica Moldova, Teatrul Fără Nume, parte a Centrului de Cultură și Artă „Ginta Latină”, este singura instituție teatral-concertistă care se alimentează în mare parte cu energie verde generată de panouri fotovoltaice, fapt care le permite să gestioneze economiile făcute la consum spre alte cheltuieli necesitate de către instituție.

Am fost curioși să aflăm ce a stat la baza acestei schimbări, cum a fost implementat proiectul și ce impact a avut asupra activității instituției. Am vorbit cu directorul instituției, Nicu Țărnă, dar și inginerul, Alexandru Rotaru.

Ideea a luat naștere la inițiativa echipei

Nicu Țărnă afirmă că proiectul de alimentare cu energie verde a apărut la inițiativa echipei instituției, care de mai mult timp căuta soluții pentru reducerea costurilor energetice și eficientizarea activității teatrului. S-a întâmplat atât la insistența mea, cât și a echipei pe care o reprezint. Au existat mai multe discuții și contacte cu persoane implicate direct în implementarea unor astfel de proiecte, iar ulterior am avut o colaborare dintre un agent economic și Ministerul Culturii al Republicii Moldova, iar cheltuielile au fost împărțite 50/50.”

Peste 70% din consumul anual de energie economisită

Alexandru Rotaru, inginerul instituției, afirmă că sistemul fotovoltaic instalat pe acoperiș reduce semnificativ cheltuielile. „Avem amplasate pe acoperiș 100 de kW de panouri solare. Acest echipament ne asigură cu 70% din consum anual, ne acoperă cheltuielile ce țin de energie electrică, asta înseamnă un plus enorm atât pentru noi, cât și pentru mediu, în contextul în care atât de multe resurse sunt extrase din pământ.”

Potrivit acestuia, datele pentru anul 2024 arată că instituția a consumat 58,6 MWh de energie electrică din rețea, în timp ce centrala fotovoltaică a produs 103,06 MWh. Astfel, o parte importantă din energia generată a fost livrată în rețeaua electrică.

Inginerul mai precizează că, raportat la prețul mediu anual de procurare a energiei electrice livrate de prosumatori (adică consumatorii care își produc propria energie, în acest caz cu ajutorul panourilor fotovoltaice) în rețeaua de distribuție, care în 2024 a fost de aproximativ 1,46 lei/kWh, surplusul de energie generată de instituție ar reprezenta o valoare de peste 60 de mii de lei.

Nicu Țărnă afirmă că principalul beneficiu este din punct de vedere financiar. „În primul rând e vorba de economie, evorba de câteva zeci de mii de lei pe lună, pe care noi putem să îi redirecționăm în altă parte. Activitatea teatrului este redusă în lunile de vară, și tocmai în această perioadă, când consumul intern scade, centrala produce cel mai mare surplus de energie verde, care este livrat în rețea și poate fi utilizat de alte instituții sau consumatori din municipiul Chișinău, precum spitale, grădinițe sau alte clădiri publice”, a adăugat acesta.

Majoritatea instituțiilor culturale rămân vulnerabile economic

Conform directorului, experiența lor ar putea deveni un exemplu și pentru alte teatre sau centre culturale din Republica Moldova. „Instituțiile culturale rămân printre cele mai vulnerabile din punct de vedere economic, iar investițiile în infrastructură sau eficiență energetică sunt adesea dificil de realizat din bugetele proprii. Ar fi necesare programe speciale dedicate teatrelor, bibliotecilor și altor instituții culturale, fie sub forma unor finanțări, facilități sau măcar a unor servicii de consultanță care să ajute instituțiile să înțeleagă cum poate fi implementat un astfel de sistem.

Mai mulți colegi din domeniu au fost interesați de proces și au încercat să afle cum a fost posibilă realizarea proiectului. Implementarea unui sistem de energie verde nu înseamnă doar instalarea panourilor, ci începe cu un audit tehnic al clădirii și al acoperișului, este necesară o expunere suficientă la soare, fără obstacole precum blocuri sau alte construcții care ar putea umbri panourile și reduce eficiența lor. În plus, costurile inițiale rămân ridicate pentru multe instituții culturale, chiar dacă investiția se recuperează în timp prin economiile făcute la energie electrică.” precizează directorul.

Centrul de Cultură și Artă „Ginta Latină” beneficiază de 220 panouri fotovoltaice din mai 2023, care asigură integral necesarul de energie verde al instituției. În prezent, aceasta este singura instituție teatral-concertistică din Republica Moldova care funcționează pe baza unui astfel de sistem. Pe lângă reducerea cheltuielilor pentru electricitate, proiectul le permite reprezentanților instituției să direcționeze mai multe resurse spre activitatea artistică.