Foto: realitatea.md

Comisia Europeană a prezentat marţi o nouă strategie menită să ajute industria europeană să conducă la tranziţia dublă către neutralitatea climatică şi către poziţia de lider în domeniul digital, se arată într-un comunicat al executivului comunitar, citat de Agerpres.

Strategia urmăreşte să stimuleze competitivitatea Europei şi autonomia sa strategică într-o perioadă de mutaţii geopolitice şi de intensificare a concurenţei la nivel mondial.

Pachetul de iniţiative prezintă o nouă abordare a politicii industriale europene, ancorată solid în valorile şi în tradiţiile economiei sociale de piaţă europene. Sunt prevăzute diverse acţiuni menite să sprijine toţi actorii din industria europeană, inclusiv întreprinderile mari şi mici, întreprinderile nou-înfiinţate inovatoare, centrele de cercetare, prestatorii de servicii, furnizorii şi partenerii sociali.

O strategie specifică pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) urmăreşte să reducă birocraţia şi să ajute numeroasele IMM-uri din Europa să îşi desfăşoare activitatea la nivelul întregii pieţei unice şi în afara acesteia, să obţină acces la finanţare şi să contribuie la pregătirea tranziţiei digitale şi verzi. Iniţiativele prezentate marţi includ, de asemenea, măsuri concrete pentru abordarea barierelor din calea funcţionării optime a pieţei unice, aceasta fiind cel mai puternic atu al Europei care le poate permite tuturor întreprinderilor să se dezvolte şi să fie competitive atât în Europa, cât şi dincolo de graniţele acesteia.

Pentru a susţine poziţia de lider a Europei în sectorul industrial, o nouă strategie industrială va contribui la îndeplinirea a trei priorităţi-cheie: menţinerea competitivităţii industriei europene la nivel mondial şi a unor condiţii de concurenţă echitabile, atât la nivel intern, cât şi la nivel mondial, asigurarea neutralităţii climatice a Europei până în 2050 şi conturarea viitorului digital al Europei.

Strategia stabileşte principalii factori ai transformării industriale a Europei şi propune un set cuprinzător de acţiuni viitoare, printre care se numără: un plan de acţiune privind proprietatea intelectuală menit să sprijine suveranitatea tehnologică, să promoveze condiţii de concurenţă echitabile la nivel mondial, să combată mai bine furtul de proprietate intelectuală şi să adapteze cadrul juridic la tranziţia verde şi digitală.

Întrucât concurenţa este cel mai bun stimulent pentru întreprinderile europene, revizuirea în curs a normelor UE în materie de concurenţă, inclusiv evaluarea în curs a procedurilor de control al concentrărilor economice şi verificarea adecvării orientărilor privind ajutoarele de stat, va aduce norme adecvate pentru o economie care evoluează rapid, care are un caracter digital din ce în ce mai accentuat şi care trebuie să devină mai verde şi mai circulară.

Comisia Europeană consideră că este nevoie de concurenţă loială, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Pe lângă utilizarea optimă a setului său de mecanisme de apărare comercială, până la jumătatea anului 2020 Comisia va adopta o carte albă care va aborda efectele de denaturare cauzate de subvenţiile străine pe piaţa unică, precum şi accesul întreprinderilor din ţări terţe la procedurile de achiziţii publice din UE şi la fondurile acordate de UE. Problema legată de subvenţiile străine va fi abordată într-o propunere de instrument juridic în 2021. Aceste lucrări vor merge mână în mână cu eforturile în curs de consolidare a normelor mondiale privind subvenţiile industriale depuse în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, precum şi cu acţiunile de combatere a lipsei accesului reciproc la procedurile de achiziţii publice din ţările terţe.

De asemenea, vor fi adoptate măsuri cuprinzătoare de modernizare şi de decarbonizare a industriilor mari consumatoare de energie, de sprijinire a sectoarelor durabile şi de mobilitate inteligentă, de promovare a eficienţei energetice şi de asigurare a unei aprovizionări suficiente şi constante cu energie din surse cu emisii de CO2 reduse la preţuri competitive.

În plus, va fi consolidată autonomia industrială şi strategică a Europei prin asigurarea aprovizionării cu materii prime critice, prin intermediul unui plan de acţiune privind materiile prime critice, şi cu medicamente, pe baza unei noi strategii a UE privind produsele farmaceutice, precum şi prin sprijinirea dezvoltării infrastructurilor digitale strategice şi a tehnologiilor generice esenţiale.

Totodată, va fi creată Alianţa pentru hidrogen curat, menită să accelereze decarbonizarea industriei şi să menţină poziţia de lider în sectorul industrial, urmată de alianţe pentru industriile cu emisii reduse de dioxid de carbon, pentru tehnologiile şi platformele cloud în domeniul industrial şi, respectiv, pentru materiile prime; vor fi implementate noi acte legislative şi orientări cu privire la achiziţiile publice verzi şi se va pune un accent sporit pe inovare, investiţii şi competenţe.

Pe lângă stabilirea unui set cuprinzător de acţiuni, atât la nivel orizontal, cât şi pentru tehnologii specifice, Comisia va analiza în mod sistematic riscurile şi nevoile diferitelor ecosisteme industriale. În cadrul acestei analize, Comisia va colabora strâns cu un Forum industrial deschis şi incluziv, care urmează să fie înfiinţat până în septembrie 2020. Din cadrul forumului vor face parte reprezentanţi ai industriei, inclusiv IMM-uri, întreprinderi mari, parteneri sociali, cercetători, precum şi reprezentanţi ai statelor membre şi ai instituţiilor UE. Atunci când va fi necesar, experţi din sectoare specifice vor fi invitaţi să îşi împărtăşească cunoştinţele. Zilele industriei, organizate în fiecare an de Comisie, vor continua să reunească toţi actorii relevanţi, se arată în comunicat.

IMM-urile au un rol esenţial în structura industrială a Europei, furnizând două din trei locuri de muncă, precum şi în asigurarea succesului acestei noi abordări industriale. Strategia are scopul de a ajuta IMM-urile să conducă dubla tranziţie, ceea ce presupune şi asigurarea accesului la competenţele potrivite.

Pentru a consolida capacitatea IMM-urilor de a efectua această tranziţie, Comisia va actualiza Reţeaua întreprinderilor europene, prin asigurarea participării în cadrul acesteia a unor consilieri specializaţi în domeniul durabilităţii. Comisia va extinde, de asemenea, centrele de inovare digitală la nivelul tuturor regiunilor din Europa, pentru a permite IMM-urilor să integreze inovaţiile digitale.

Se vor crea posibilităţi de voluntariat şi de formare în domeniul tehnologiilor digitale. Pentru a facilita funcţionarea IMM-urilor în cadrul pieţei unice şi în afara acesteia, Comisia propune măsuri menite să elimine obstacolele de natură reglementară şi practică din calea comerţului sau a dezvoltării activităţilor, ca de exemplu intensificarea eforturilor pentru a asigura efectuarea rapidă a plăţilor, în special prin intermediul unui nou observator virtual, precum şi prin soluţionarea alternativă a litigiilor.

Pentru a facilita cotarea la bursă a IMM-urilor în Europa, Comisia va sprijini, de asemenea, în cadrul componentei pentru IMM-uri a programului InvestEU, un fond pentru ofertele publice iniţiale ale IMM-urilor. Se va consolida şi spiritul antreprenorial al femeilor prin stimularea investiţiilor în întreprinderi şi fonduri conduse de femei. În plus, Comisia invită statele membre să se asigure că întreprinderile pot apela la un ghişeu unic pentru asistenţă. Obiectivul este ca Europa să devină locul ideal pentru a demara şi a dezvolta o afacere.

În plus, CE va colabora cu statele membre în vederea stabilirii unui standard Start-up Nations la nivelul UE pentru ca acestea să partajeze şi să adopte cele mai bune practici pentru a accelera dezvoltarea IMM-urilor şi a întreprinderilor nou-înfiinţate de înaltă tehnologie. Pentru a asigura angajamentul politic faţă de aceste măsuri, un înalt reprezentant al UE pentru IMM-uri va garanta un parteneriat şi o coordonare strânse cu statele membre prin intermediul reprezentanţilor naţionali pentru IMM-uri, precum şi cu autorităţile regionale şi locale. Va fi consolidată, de asemenea, perspectiva IMM-urilor în legislaţia UE.

“Piaţa unică este una dintre cele mai mari realizări ale Europei şi le oferă întreprinderilor europene o piaţă internă de mari proporţii. Aceasta stimulează concurenţa şi comerţul în cadrul UE şi le oferă cetăţenilor UE o gamă mai largă de bunuri şi servicii şi mai multe oportunităţi antreprenoriale şi de încadrare în muncă. De asemenea, le asigură întreprinderilor europene efectul de pârghie de care au nevoie pentru a deveni lideri pe scena mondială. Cu toate acestea, europenii se confruntă în continuare cu bariere care îi împiedică să valorifice pe deplin potenţialul pieţei unice. Conform estimărilor, eliminarea acestor bariere ar putea genera venituri de până la 713 miliarde EUR până la sfârşitul deceniului. Raportul privind barierele din cadrul pieţei unice, publicat astăzi, identifică o gamă largă de obstacole existente pe piaţa unică, din perspectiva întreprinderilor şi a consumatorilor din Europa. Raportul precizează cauzele profunde ale acestor bariere: normele naţionale restrictive şi complexe, capacităţile administrative limitate, transpunerea imperfectă a normelor UE şi asigurarea inadecvată a respectării acestora”, se precizează în documentul citat.

Astfel, pentru a elimina aceste bariere, CE a adoptat marţi un plan de acţiune pentru o mai bună implementare şi asigurare a respectării normelor privind piaţa unică, ce vizează abordarea obstacolelor care rezultă din încălcarea legislaţiei UE. Planul de acţiune se bazează pe un parteneriat reînnoit între statele membre şi Comisie, având în vedere responsabilitatea lor comună de a se asigura că normele privind piaţa unică sunt respectate şi aplicate în mod corespunzător.

În acest context, planul de acţiune lansează un Grup operativ comun al Comisiei şi al statelor membre care să consolideze cooperarea în domeniul asigurării respectării normelor privind piaţa unică.

La rândul său, Comisia va sprijini autorităţile naţionale şi locale în eforturile lor de a pune în aplicare în mod corect legislaţia europeană şi nu va ezita să ia măsuri ferme împotriva încălcării normelor privind piaţa unică.

“Industria europeană este motorul creşterii şi al prosperităţii Europei. Acest motor funcţionează cel mai bine atunci când îşi valorifică punctele forte: oamenii – cu ideile, talentele, diversitatea şi spiritul lor antreprenorial. Acest lucru este mai important ca niciodată, având în vedere că Europa a pornit pe calea unei tranziţii verzi şi digitale ambiţioase într-o lume din ce în ce mai instabilă şi mai imprevizibilă. Industria europeană are toate atuurile necesare pentru a conduce această tranziţie, iar noi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a o sprijini”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

La rândul său, Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, a subliniat că Europa are cea mai puternică industrie din lume.

“Întreprinderile noastre – mari şi mici – ne asigură locuri de muncă, prosperitate şi autonomie strategică. Gestionarea tranziţiei verzi şi digitale şi evitarea dependenţelor externe într-un nou context geopolitic necesită schimbări radicale, schimbări care trebuie să înceapă acum”, a adăugat acesta.