Peleți și brichete din biomasă pentru încălzirea caselor: ce potențial există în Republica Moldova
Ziua Participării Naționale privind Strategia UE pentru regiunea Dunării pentru prima dată în Moldova
Prima ediție a Zilei de Participare Naţională privind Strategia UE pentru regiunea Dunării (SUERD) pentru Societatea Civilă în Republica Moldova a fost organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, în poziţia sa de Coordonator Naţional al SUERD în RM, în parteneriat cu Asociaţia Obştească BIOS și în coordonare cu Forumul Societăţii Civile pentru regiunea Dunării şi Aria Prioritară 10 din cadrul sus-numitei Strategii (arie responsabilă pentru societatea civilă şi participarea la SUERD). Desfășurarea acestui eveniment a fost posibilă datorită suportului financiar al Agenţiei Austriece pentru Dezvoltare (ADA), cu fonduri ale Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.
Evenimentul, desfășurat sub conceptul de masă rotundă, a adunat la un loc peste 80 de participanți, cu toții reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale active în domeniul promovării afacerilor, consolidării pieței muncii, protecției mediului înconjurător sau incluziunii sociale. Pe lângă reprezentanții asociațiilor obștești, unele fiind din diverse regiuni ale țării, această zi de participare națională s-a adresat și funcționarilor publici, angajați ai Inspectoratului Ecologic de Stat, Academiei de Științe a Republicii Moldova, etc., care împreună au dezbătut modalitatea în care prevederile Strategiei UE pentru regiunea Dunării se aplică provocărilor și necesităților din Republica Moldova. Cu această ocazie, la Chișinău au venit reprezentanții mai multor instituții, organizații din Austria, Germania și Ucraina, și participanții au avut ocazia să discute programele, oportunitățile financiare destinate țărilor din regiunea bazinului Dunării.
Vice-ministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Anatol Usatîi, care este și Coordonatorul SUERD în Republica Moldova, a recunoscut faptul că, în contextul coordonării grupului de lucru inter-instituțional, cea mai dificilă parte o reprezintă accesul la programele Uniunii Europene menite să faciliteze și să sprijine punerea în aplicare a Strategiei. Conform vice-ministrului, potențialul de cooperare în regiunea dunăreană este foarte mare, dar a fost abordat doar parțial, lucru care se dorește a fi schimbat prin intermediul implicării societății civile din toate țările participante la Strategie.
Aceeași idee a fost enunțată de către Henno Putnik, manager de proiecte din componența Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Domnul Putnik a evidențiat importanța Strategiei UE pentru regiunea Dunării, acest document determinând un cadru de dezvoltare pentru cele 14 țări din bazinul Dunării, care acoperă 1/3 din suprafața continentului european și este casă pentru aproximativ 100 milioane de oameni. Având în vedere că unele țări din bazinul dunărean sunt membre ale Uniunii Europene, iar altele nu, Strategia reprezintă înainte de toate un instrument de stabilire a relațiilor de vecinătate între țări, relații care trec de barierele de frontieră și care se adresează provocărilor comune.
Rolul implicării societății civile în depășirea problemelor de dezvoltare a fost subliniat și de Stefan August Lütgenau, director al Fundației „Foster Europe” (Fundaţia pentru Regiunile Europene Puternice), și preşedinte al Forumului Societăţii Civile Dunărene. El a reliefat faptul că rezultatele participării se pot vedea doar în cazul când aceasta pornește de jos în sus, de la nivel local, regional, național și abia apoi transfrontalier. Acest lucru determină ca prevederile oricărei strategii să se adreseze unor probleme concrete, de la firul ierbii, și tocmai acesta este rolul Zilei de Participare Națională privind Strategia UE: implicarea societății civile în preocupările naționale de dezvoltare, preocupări care se vor regăsi la nivele supra-naționale în cadrul evenimentelor de genul forumurilor anuale. Cooperarea între administrația publică locală și organizațiile neguvernamentale a reprezentat o altă teză importantă în discursul domnului Lütgenau, care a parafrazat relația dintre societatea civilă și APL ca „apa și pământul pe care pot crește proiectele de dezvoltare”.
Implicarea administrației publice în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării a fost ilustrată și de doamna Daniela Urschitz, reprezentantă a Primăriei orașului Viena și implicată în activitățile Ariei Prioritare 10 a Strategiei (Cooperarea şi Dezvoltarea Capacităţilor). Această arie reprezintă unul din cei 11 piloni pe care se sprijină Strategia. Acești piloni se adresează multiplelor domenii de dezvoltare din cele 14 țări din bazinul Dunărean, și au ca scop comun dezvoltarea economică și socială a macro-regiunii dunărene. Toate cele 11 arii prioritare pot fi transpuse în realitate prin intermediul proiectelor relevante finanțate prin programe operaționale comune (EuroAccess Danube Region, Start – Danube Region Project Fund, Programul Transnațional Dunărea, Programul Operațional comun România-Republica Moldova, etc).
Tocmai de aceea domnul Valentin Ciubotaru, director executiv al Asociației Obștești BIOS, a precizat că Ziua Naţională de Participare este un forum pentru părțile interesate să raporteze despre experiența lor și activitățile realizate pe parcursul anului respectiv, precum și planurile de viitor atât pentru organizațiile de stat, cât și cele ale societăţii civile, actorilor locali, mediului academic, autorităţilor publice la nivel local şi regional, instituţiilor naţionale, precum şi experţilor care activează în instituţiile SUERD.
Oxana Paierele, șef Direcția relații internaționale din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, a menționat că există o tendință generală de susținere a proiectelor promovate în parteneriat pentru că se dorește asumarea unor angajamente și dezvoltarea modelului participativ în procesul decizional. Dezvoltarea durabilă devine posibilă mai ales prin implicarea societății civile, a mediului antreprenorial, a tinerilor, a autorităților publice locale, în proiecte dedicate comunității. Luând în considerare oportunitățile existente în cele 11 priorități ale Strategiei, dar și numărul de țări participante, acest gen de evenimente vine să accelereze cooperarea între partenerii activi și să genereze noi proiecte în întreaga macroregiune.
În fond, misiunea Strategiei UE pentru regiunea Dunării se referă la îmbunătățirea situației economice și sociale din statele dunărene, facilitând politica de coeziune a UE prin adaptarea acesteia la realitatea unei Europe extinse cu diferențe mai accentuate în statele membre. Fiind o strategie macro-regională, SUERD oferă cadrul abordării și soluționării în comun, de către state unite prin trăsături geografice similare, a problemelor ce pot fi soluționate eficient doar prin cooperarea integrată în plan transnațional și multi-sectorial.