Ce facem cu frunzele uscate, ca să obținem beneficii maxime

Obiceiul străvechi de a arde frunzele căzute în curți și grădini este astăzi o încălcare a legislației. Fiind cea mai comodă și rapidă metodă de a face „curățenie”, nici amenzile usturătoare nu reușesc s-o dezrădăcineze. 

Pe parcursul anului trecut și de la începutul anului curent, inspectorii de mediu au aplicat amenzi în valoare de peste o jumătate de milion de lei pentru arderea vegetației uscate.

Inspectorii de mediu află despre arderi din sesizările cetățenilor, în timpul campaniilor de salubrizare, organizate anual toamna și primăvara, dar și în timpul raidurilor în sate și orașe.

Arderea frunzelor, mai dăunătoare pentru sănătate decât ne imaginăm

Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, de pe urma fumului rezultat din arderea vegetației uscate cel mai mult suferă copiii, vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii și cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii.

Chiar şi în cantităţi foarte mici, fumul vegetației arse poate produce intoxicaţii ale căilor respiratorii, afecţiuni ale sistemului nervos central, ale mucoasei ochiului. De asemenea, le poate cauza dificultăți respiratorii și dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare, poate provoca iritabilitate, migrene, respirație alertă, lipsă de coordonare, greață, amețeală, confuzie, capacitate redusă de concentrare.

Potrivit datelor Agenției de Mediu, fumul vegetației arse conține substanţe toxice precum monoxid de carbon, dioxid de sulf, funingine, oxizi de azot, hidrocarburi, dar şi dioxine – cei mai toxici compuși organici.

Arderea frunzelor distruge humusul 

În ciuda faptului că această practică este comună, arderea frunzelor aduce daune solului, apei subterane și culturilor agricole.

Una dintre consecințele majore ale arderilor frunzelor este distrugerea humusului, substanță organică bogată în substanțe nutritive ce contribuie la menținerea fertilității solului. Regenerarea humusului însă poate dura decenii.

Substanțele toxice din fumul frunzelor arse pot, de asemenea, să se depună în sol și să-i afecteze compoziția chimică. De exemplu, arderea frunzelor poate elibera metale grele, cum ar fi plumb și cadmiu. Acestea se pot acumula în sol și pot avea efecte nocive asupra plantelor.

Pe lângă impactul asupra solului, arderile frunzelor pot afecta și calitatea apei subterane. Substanțele toxice din fum, odată infiltrate în sol, pot ajunge în apele subterane, cu urmări grave asupra calității apei potabile și a ecosistemelor acvatice.

Adăpost pentru arici, buburuze și alte ființe benefice 

Frunzele căzute în toamnă nu ar trebui considerate simple deșeuri. Acestea sunt adăposturi naturale pentru fauna locală, precum aricii, insectele, diverse microorganisme etc.

Frunzele oferă aricilor un mediu potrivit pentru hibernare, pentru cuiburi temporare sau pentru a da naștere puilor lor într-un mediu sigur. Frunzele îi protejează de frig, de precipitații, de vânt, deshidratare și le servesc drept camuflaj împotriva potențialilor prădători. Aricii sunt animale foarte utile pentru grădinile noastre. Aceștia se hrănesc cu melci, larve și insecte dăunătoare, cum ar fi cărăbușii, gândacii păroși, omizile de Lymantria monacha și molii țigănești. De asemenea, contribuie la aerarea și fertilizarea solului.

Frunzele în descompunere sunt și o sursă de adăpost și hrană pentru mai multe specii de nevertebrate, organisme mici folositoare, cum ar fi râmele, buburuzele și larvele de insecte.

Toate viețuitoarele din preajma noastră au nevoie de frunze pentru a ierna. Depozitați grămezile în colțurile îndepărtate ale grădinii unde nu cresc legumele, lângă gard sau în preajma trunchiurilor de copaci.

Frunzele căzute oferă protecție copacilor pe timp de iarnă

Frunzele joacă un rol semnificativ în protejarea copacilor pe timp de iarnă, mai ales în zone temperate precum este Republica Moldova. Acestea formează o barieră izolantă în jurul crengilor și trunchiului copacilor, care ajută la menținerea temperaturii interne a copacului mai ridicată. Stratul izolator al frunzelor menține în siguranță și rădăcinile copacilor tineri împotriva uscăciunii. Prin arderile de frunze, eliminăm acest strat protector și expunem copacii tineri riscurilor.

De asemenea, frunzele chiar și iarna continuă să respire și să piardă apă prin procesul de transpirație. Astfel, acestea ajută la menținerea nivelurilor de umiditate în jurul copacilor, prevenind deshidratarea lor în condiții reci și uscate. Mai mult, frunzele reduc efectele vântului rece asupra copacilor. Acest lucru este important pentru protejarea mugurilor și a țesuturilor delicate ale copacilor.

Frunzele, un îngrășământ mai bun decât gunoiul de grajd

Cea mai bună soluție pentru frunze este compostarea lor. Sunt un fertilizant foarte bun, iar specialiștii ne spun că acestea conțin de două ori mai multe minerale decât gunoiul de grajd. Compostul obținut din frunzele căzute, în amestec cu alte resturi vegetale poate fi folosit ca înlocuitor al îngrășămintelor chimice, ne spun specialiștii Agenției de Mediu.

De asemenea, potrivit naturalistului David Mizejewski de la Federația Națională a Faunei Sălbatice din SUA, frunzele formează un strat de mulci natural care ajută la suprimarea buruienilor.

Mai mult, compostul ajută la menținerea umidității în sol, la aerarea solului, dar și la neutralizarea pH-ului din sol.

Rețete cu frunze   

Pentru „controlarea buruienilor”, toamna pur și simplu înșirați frunzele pe solul unde plantele încep să încolțească, dar și pe cărările adiacente. Acest strat de mulci va împiedica și spălarea mineralelor din sol. Primăvara colectați frunzele putrezite cu grebla sau amestecați-le cu solul la săpare.  

Frunzele uscate mai pot servi drept sol pentru răsaduri și flori de interior. Adunați frunzele într-o pungă mare, combinați-le cu alte deșeuri  (buruiene anuale fără rădăcini și semințe), agitând și mestecând în mod regulat conținutul pungii. Odată putrezit, acest material organic devine un substrat excelent pentru creșterea răsadurilor și florilor de interior. Solul obținut din frunze este ușor și tocmai potrivit pentru cultivarea florilor cu un sistem de rădăcini delicat (begonia, gloxinia, ciclamenul).

De asemenea, compostați-le.

Cea mai simplă metodă, propusă de colegii de la Seed it Forward, este „mucegaiul de frunze”. Acesta este prelucrat de ciuperci, iar perioada de descompunere durează până la doi ani.

Metoda clasică de compostare însă presupune combinarea cu alte resturi vegetale și alientare, în straturi. Cu cât este mai mare diversitatea, cu atât mai bine.

În cazul compostării fierbinți procesul durează în jur de trei luni. Potrivit Gabrielei Isac, activistă de mediu și una dintre fondatoarele inițiativei Seed it Forward, acesta distruge dăunătorii, agenții patogeni și semințele. Pentru a obține un compost fierbinte urmați următorii pași:

1. Faceți o movilă de cel puțin un metru cub (nu groapă);
2. Adăugați în straturi deșeuri alimentare, gunoi de grajd sau alte surse de azot;
3. Amestecați periodic, umeziți sau acoperiți după necesitate, păstrând temperatura compostului de 55-65 de grade Celsius.

Ce nu adăugăm în compost

Dacă întâlnim pe cineva care nu acceptă ideea de a păstra frunzele, putem să povestim despre avantajele compostării sau rugăm să ni le dea nouă.

Unde semnalăm cazuri de ardere a frunzelor?

Dacă observăm cazuri de ardere a vegetației uscate, a frunzelor, suntem îndemnați să apelăm la autoritățile publice locale (primăria din localitate), la Inspecția pentru Protecția Mediului din raion, municipiu (datele de contact le găsim pe ipm.gov.md) sau sunăm la Serviciul 112, pentru ca aceste cazuri să fie documentate, iar vinovaţii să fie traşi la răspundere conform legislației în vigoare.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență dă asigurări că nu este divulgată identitatea persoanelor care au semnalat cazurile de ardere a vegetației uscate.