Compostarea în condiții casnice. Scăpăm de mirosuri, fertilizăm solul și hrănim plantele

Resturile alimentare ocupă cca 60% din coșurile noastre de gunoi și reprezintă o sursă de miros în casă. Mai mult, aruncate împreună cu alte deșeuri, le reduc șansele de reciclare, iar la groapa comună de gunoi dăunează mediului înconjurător, cauzează un miros insuportabil, produc metan și sporesc riscul de incendii.

În ultima perioadă, tot mai mulți oameni din Republica Moldova își compostează resturile alimentare chiar și în condiții de apartament. Astfel, reușesc să scape de mirosul neplăcut din locuință, să fertilizeze solul, să hrănească plantele și să aducă o mare favoare mediului.

Cei care compostează spun că este o practică foarte simplă, comodă și cu importante beneficii.

Compostul – un fertilizant nemaipomenit pentru grădină și agricultură

Una dintre cele mai mari calități ale compostului este capacitatea sa de a furniza plantelor o gamă largă de nutrienți precum azotul, fosforul, potasiul și alte elemente esențiale pentru creșterea și dezvoltarea plantelor. Această nutriție naturală este eliberată treptat în sol pe măsură ce compostul se descompune și oferă plantelor o sursă durabilă și echilibrată de hrană.

Utilizarea compostului nu numai că hrănește plantele, ci și îmbunătățește calitatea solului în care acestea cresc. Compostul îl îmbogățește cu materie organică, îmbunătățind structura sa și capacitatea de reținere a apei. Acest lucru ajută la creșterea aerării solului și la reducerea riscului de compactare, ceea ce permite rădăcinilor plantelor să se dezvolte mai bine și să acceseze mai ușor nutrienții și apa din sol.

Scăpăm de mirosul din casă

Cei care practică metoda compostării observă chiar din primele săptămâni cât de mult s-a redus volumul de deșeuri din coșul obișnuit. Practic, scoatem deșeurile la tomberon de două ori mai rar – în medie, o dată în două săptămâni. Resturile alimentare reprezintă cca 60% din deșeurile noastre.

În același timp, atunci când practicăm compostarea, nu avem miros neplăcut în casă. Principala sursă de miros – resturile alimentare – se presoară cu tărâțe Bokashi (sunt accesibile pe piață și costă puțin). Astfel, datorită tărâțelor, compostul intră în proces de fermentare (nu de putrefacție) și are un miros asemănător murăturilor. Dar nici acesta nu pătrunde în casă, deoarece lăzile de depozitare se închid ermetic.

Ca să evităm deschiderea frecventă a lăzii de compost pe parcursul unei zile, putem depozita resturile într-un recipient pe care să-l deșertăm seara, sau chiar o dată în două-trei zile, în funcție de conținut.

Restul deșeurilor din coșul obișnuit vor reprezenta, de regulă, o fracție uscată – hârtii, pungi, ambalaje etc.

Ce compostăm?

Putem arunca în lada de compostare resturi și coji de fructe, de legume, resturi de la mâncarea gătită, inclusiv carne preparată sau crudă, pește, iaurt, brânză, ouă, oase mai mici, pâine, zaț de cafea, pliculețe de ceai, flori, șervețele de bucătărie (dar într-o cantitate mică), diverse tipuri de coji de alune sau nuci bine mărunțite. Excepție fac deșeurile lichide din bucătărie, hârtia, plasticul și oasele mari.

În ce compostăm?

În funcție de necesitățile și posibilitățile noastre, avem mai multe opțiuni de compostare. Dacă o vom face în condiții de apartament și alegem să utilizăm tărâțele Bokashi, putem depozita deșeurile într-o găleată cu capac ce se închide ermetic, de exemplu cele de la vopsea, sau putem cumpăra coșuri speciale.

Spre deosebire de gălețile obișnuite, coșurile pentru compostare sunt dotate la fund cu un compartiment în care se depozitează lichidul obținut în urma fermentării, precum și un robinet prin care îl putem scurge (la fiecare 3-5 zile).

În cazul compostării cu râme, sunt suficiente gălețile de la vopsea, însă acestea trebuie găurite pentru a permite oxigenarea conținutului.

Dacă vrem să depozităm resturi alimentare în proporții mai mari, în vânzare sunt și tomberoane pentru compostare. Putem să amenajăm și un spațiu pentru compostare direct în grădină, însă va trebui să ne asumăm și mirosul „de murături”.

De unde cumpărăm tărâțe și căldări pentru compostare?

Acceleratorul de compost „Bokashi Biogen” ajută la fermentarea resturilor organice, datorită microorganismelor benefice pe care le conține – bacterii și ciuperci anaerobe (care sunt adaptate la condiții lipsite de oxigen) amestecate cu tărâțe de grâu.

Acest produs poate fi cumpărat de la magazinul online „Green Pack”, împreună cu coșurile de compostare sau separat.

Lichidul „Bokashi” – îngrășământ excelent pentru plante

Lichidul obținut în urma procesului de fermentare poate fi folosit ca îngrășământ natural pentru plante, fie la stropit – le va ajuta să fie mai sănătoase. Însă este important să diluăm lichidul cu apă, în proporție de 1 la 50.

Nediluat, putem utiliza acest lichid pentru a curăța țevile de scurgere.

Râmele – alternativă pentru Bokashi

Un alt mod de a composta resturile alimentare este să o facem cu ajutorul râmelor. De această dată, vom înlocui recipientul ermetic cu unul aerisit, pentru ca râmele să poată supraviețui.

Principiul de funcționare este simplu: râmele se hrănesc cu resturile alimentare, le prelucrează și le transformă în humus.

„Durata de transformare a deșeurilor în humus depinde de cât de mare este familia de râme. Cu cât ai mai multe, cu atât mai repede obții îngrășământul. Din experiența personală, timp de un sezon poți avea o găleată de humus”, explică Ion Ungureanu de la EcoVisio.

Ion spune că nu orice tip de râme pot fi folosite la compostare. Cele mai potrivite sunt râmele californiene roșii.

„Compostul cu râme trebuie să fie permanent umezit, de aceea, avem grijă să turnăm periodic apă. În așa mod, se produce un lichid bogat în nutrienți”, accentuează Ion.

Legat de miros, potrivit lui, acesta practic nu există.

Ce facem cu resturile din găleata cu compost?

După ce umplem lada cu resturi alimentare și tărâțe Bokashi, o lăsăm să fermenteze două săptămâni. Prin această metodă, obținem o bază de compost, numită „precompost”. Resturile nu se descompun complet, ele se reduc ca volum, dar își păstrează forma.

După două săptămâni de fermentare, îngropăm precompostul direct în pământ, într-un spațiu rezervat al grădinii – o groapă, movilă, ladă din palete de lemn etc. După 8-9 săptămâni, resturile organice se vor transforma într-un îngrășământ excelent pentru sol. Unii agricultori care compostează ne asigură însă că putem să-l înhumăm direct în grădină și să purcedem la plantare fără grijă. De la căldura soarelui, precompostul va fermenta foarte rapid.

După doi ani de depozitare – exact ca și turba din comerț

Doina Levițchi, fondatoarea „AO Green Future”, spune că timp de doi ani a adăugat resturi alimentare în lada de compostare și, la un moment dat, a observat printre palete că stratul de jos, mai mult de jumătate, era negru.

„În acea zi, după doi ani, am desfăcut acest coș și stratul de jos avea textura exact ca a turbei din comerț. Eu însămi am fost uimită cât de mărunt și cât de „gras” era. Noi l-am cernut și l-am împrăștiat prin grădină, iar mai târziu plantele s-au dezvoltat mult mai bine”, povestește Doina.

Ea spune că n-a cumpărat lada de compostare, dar a improvizat-o din palete de lemn.

„În casă, noi am folosit întotdeauna o găleată cu capac pentru compost. De vreo șase litri. Este foarte comodă, dar pentru că este mică, se umple repede. Și așa am decis să improvizăm această lădiță. Pentru că se află în spatele casei, se întâmplă în unele zile să golim coșul de la bucătărie și de două ori pe zi”, povestește Doina.

După ce răstoarnă resturile alimentare în lada de compostare, ea presoară tărâțe Bokashi, iar deasupra pune neapărat frunze, paie sau mulci din propria grădină (materiale de natură organică, folosite pentru a acoperi suprafața solului).

„Recent, am înțeles că, dacă pui tărâțe Bokashi, ar fi bine să fie acoperit coșul acesta de compost cu o peliculă neagră sau cu o stofă mai groasă. Deocamdată, la noi stă neacoperit și funcționează”, precizează Doina.

Dacă nu avem grădină, putem duce compostul la EcoVazon

Dacă locuim la bloc, nu avem grădină și nici rude la țară, atunci putem duce compostul la sera EcoVazon din Chișinău. Este însă important să convenim acest lucru din timp cu administratorul serei.

„Inițial, noi am început să compostăm pentru a produce îngrășământ natural pentru plantele noastre. Între timp, mai mulți oameni au aflat și au început să aducă compostul la noi. Nu oferim un anume serviciu prin aceasta, pentru că nu avem capacitate de extindere. Ajutăm cu plăcere atât cât putem”, explică Sergiu Țurcanu, administratorul EcoVazon.

Dăm o șansă reciclării celorlalte deșeuri

Compostând resturile alimentare, noi le separăm de celelalte deșeuri. Acest lucru înseamnă șanse mai mari de reciclare pentru deșeurile uscate din gospodăria noastră, precum plasticul, hârtia/cartonul, metalul, sticla și lemnul.

Irina Balica, reprezentanta ABS Recycling, atenționează că, din momentul în care sunt amestecate cu deșeurile umede, majoritatea ambalajelor nu mai pot fi valorificate.

Ecopresa a publicat un material util pe acest subiect, despre cum sortăm gunoiul în punga verde, punga neagră, pe care vă recomandăm să-l citiți.

Practicând compostarea, devenim mai conștienți de cantitatea de alimente pe care o aruncăm. Această conștientizare deseori ne determină să cumpărăm și să gătim mai responsabil, reducând astfel risipa alimentară inițială. Mai mult, atunci când compostăm, devenim conștienți și de cantitatea de plastic, ambalaje și alte deșeuri uscate pe care le generăm.