Gunoiştea Chişinăului

Zilnic Î.M „Regia Autosalubritate” a Primăriei Chişinău transportă deşeurile menajere ale orășenilor la gunoiştea municipală – fosta mină Purcel. Acum aceasta e supra-încărcată şi nu corespunde normelor standard. Sunt mai multe probleme legate de așa-zisa gunoiște „autorizată”. Să le luăm pe rând.

Începem cu lipsa hidroizolării solului, care duce la contaminarea apelor subterane, ca urmare a scurgerii lichidului eliminat de deşeuri. Gunoiștea de la Mina Purcel este în aer liber, deci păsările şi alte animale ce se hrănesc acolo devin o sursă de infecţie şi transmitere a bolilor. Nici vorbă de gunoişte ecologică, incinerare a deşeurilor sau acoperirea lor cu pământ, cel puţin cum se făcea la gunoiştea de la Ţânţăreni, care de 5 ani nu mai funcţionează din cauza protestelor oamenilor. Acolo sunt depozitate 44 mln. de metri cubi de gunoi în sol şi se spune că avem una dintre cele mai mari gunoişti din Europa.

O altă problemă e stratul de gaz de minim jumate de metru ce se formează prin putrezirea materiilor organice a deşeurilor (45% deşeu biodegradabil şi 55% plastic). Acest gaz are o capacitate de 21 de ori mai mare de încălzire climatică decât dioxidul de carbon produs de transport. Exploatarea şi extragerea lui printr-un sistem de captare ar fi o soluţie energetică pentru Moldova. Dacă ar fi valorificat gazul natural din gunoiştile R. Moldova am avea asigurată o producţie naţională de gaz de circa 30%. Dar, problema moldoveanului sunt banii. Este nevoie de investiţii pentru a avea eficienţă în domeniul managementului deşeurilor. Evident, ar trebui să ne schimbăm mentalitatea că deşeurile sunt inutile, pentru că dacă le reciclăm şi le colectăm selectiv vom fi mai aproape de o dezvoltare durabilă.

Inexistenţa unei gropi ecologice naţionale care ar satisface cerinţele impuse de normele europene spre care mergem, ne creează anual pierderi şi cheltuieli de sănătate de circa 2 miliarde de lei pentru tratarea diferitor boli cauzate de apele infectate din fântânile de calitate proastă.

În mediul rural nu prea există sisteme centralizate de colectare a deşeurilor. Din cauza gunoiştilor neautorizate apele subterane sunt poluate. Statistic 80% din fântânile Moldovei nu corespund normelor sanitare conform UNICEF. Problema devine critică în condițiile când circa 1.620.000 de persoane nu au acces la sisteme de apă de calitate, aceştia fiind expuşi unui risc ridicat de îmbolnăvire.

Deşi Inspectoratul Ecologic de Stat luptă pentru a preveni apariţia gunoiştilor neautorizate în 1456 de localităţi sunt 3410 gunoişti (datele din 2015).

O amendă conform articolului 154 din Codul Contravenţional al R. Moldova pentru nerespectarea modului de colectare, păstrare, transport, depozitare, ardere, neutralizare şi evacuare, inclusiv în obiectivele acvatice, în subsol etc., a deşeurilor industriale, de construcţie, menajere şi de altă natură se sancţionează cu amendă de la 20 la 40 de unităţi. Deci, între 1000 și 2000 lei. Cine achită amenzi pentru gunoiștile care au împânzit Moldova, greu de spus.

Ce putem face? Să începem cu propriul exemplu, să prevenim poluarea cu deşeuri, valorificând şi colectând selectiv ceea ce ne distruge mediul.

Acţionează local şi nu uita să gândeşti global.

Un text de: Sofia Copacinschi,  Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, România