Fermieri, lideri de opinie, agricultori din Moldova au învățat din experiența fermierilor germani de a utiliza deșeurile de grajd în fertilizarea solurilor. În cadrul webinar-ului „Bursa nutrienților” aceștia s-au familiarizat cu modelul de agricultura circulară pe care îl aplică Jan Hampe – directorul unei companii din Germania.

Hampe susține că elementul de bază al unei întreprinderi agricole este ciclul nutrienților. Astfel, gunoiul acumulat în grajd ajunge a fi fertilizator pentru solul care produce alimente pentru animale. Este un model de agricultură care ajută la îmbunătățirea calității solurilor și protejarea apelor de poluare.

Agricultorul din Germania a notat câțiva pași de care trebuie să ținem cont:

  • Gunoiul se acumulează în grajd
  • Ulterior acesta este depozitat temporar în rezervorul de suspensie
  • Gunoiul de grajd se aplică pe câmpuri și pajiști în conformitate cu timpul și necesitățile câmpului
  • Plantele absorb nutrienții
  • Unele dintre culturi se transformă în furaje, altele în alimente

Fermierul mai spune că gunoiul de grajd lichid este un îngrășământ natural, valoros, care se obține în zootehnie, iar prin împrăștierea corectă pe câmpuri, se aduc substanțele nutritive înapoi în sol. Astfel se închide ciclul intern al nutrienților.

Participanții au vorbit și despre stațiile de biogaz pe baza deșeurilor de grajd. Iar în context, expertul a menționat bursa nutrienților – un sistem care permite unor agricultori să-și vândă bălegarul, iar altora să-l procure pentru stațiile pe care le au. Hampe a explicat că pentru ca o stație să fie rentabilă sunt necesare mii de tone de deșeu de grajd, astfel o bursă ca aceasta ar ajuta la menținerea unor afaceri pe biogaz și ar salva unii agricultori de deșeurile care ajung la groapa de gunoi și poluează mediul înconjurător. Un exemplu de aplicare în Moldova a acestui instrument este site-ul www.biodeseuri.md

Participanții au mulțumit experților și s-au entuziasmat de acest model de agricultură, afirmând că vor încerca să replice modelul și în R. Moldova.

Pentru noi este foarte important că dvs. ați acceptat să deveniți foarte deschiși pentru noi, să ne învățați foarte multe, pentru că experiența este foarte valoroasă. Numai cu experiență și încercări foarte multe se poate de obținut acel optim de generare a energiei și de păstrare a mediului. Este foarte important că această tehnologie este prietenoasă cu mediul înconjurător atât prin înlăturarea acelor surse mari de poluare cum este gunoiul de grajd și este salutabil faptul că dvs. ne motivați pe noi mai mult să fim părtașii utilizării/obținerii acestei energii”, a declarat Cornel Mîrza, ex veceministru al Mediului.

Nadejda Ursu spune că familia sa are o gospodărie țărănească cu aproximativ 300 oi, deșeuri menajere de la o mini fermă porcine și vaci. Modelul de agricultură circulară a impresionat-o și ar dori să o poată aplica. „Nu mă las până nu aplic cunoștințele date în practică”, a mărturisit femeia.

O altă participantă, dna Svetlana din Ratuș, spune că intrat pe zoom din simpla curiozitate, însă a rămas pentru că este o temă interesantă și necesară și a mai invitat și un fermier din localitate. Și Elena Margineanu a mulțumit pentru organizarea atelierului, specificând că subiectul webinarului este foarte necesar pentru agricultorii din Moldova.

Informăm că alte două ateliere online „Bursa nutrienților” se vor desfășura pe 21 și 22 iulie, începând cu ora 10:30 pe platforma ZOOM. Dacă sunteți interesat să participanți vă puteți alătura pe unul din link-uri :

Persoanele care se vor înregistra AICI – https://forms.gle/3WAJJGgfX3PPjxUH7 vor primi pe email agenda, precum și informațiile distribuite de experți în cadrul webinarului.  Vom aprecia dacă veți invita persoanele interesate să se alăture. 

Informații  suplimentare  – https://bit.ly/3iSoRnd 

Acest proiect este finanțat prin Programul consultativ de asistență al Ministerului Federal al Mediului (AAP) pentru protecția mediului în țările Europei Centrale și de Est, Caucaz și Asia Centrală și alte țări vecine Uniunii Europene. Este supravegheat de Agenția Germană de Mediu (UBA). Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații revine autorilor.