O inițiativă legislativă care poate face mai mult rău decât bine. Undă verde la construcțiile incompatibile zonelor protejate

Membrii Grupului de Lucru 3 al Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic au transmis astăzi un aviz la inițiativa legislativă prin care se vrea legitimarea activităților economice în spațiile verzi și zonele de protecție a bazinelor acvatice. În avizul lor, reprezentanții organizațiilor de mediu, care au semnat documentul, susțin că această propunere va afecta în mod evident mediul înconjurător. Totodată, aceștia nu exclud că ajustarea legislației va deschide poarta spre unele interese economice.

Inițiativă promovată în grabă

Înregistrată în Parlament la data de 20 martie, inițiativa a și fost aprobată în prima lectură la 30 martie, deci în doar 10 zile (!). Cinci Avize au fost recepționate, două fiind pozitive (de la Comisia Agricultură și Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică) și trei cu sugestii de modificare și consultare suplimentară (Avizul CNA, Avizul Direcției Juridice a Parlamentului, Avizul Guvernului).

Chiar dacă vizează modificările la două legi fundamentale de mediu, Avizul Guvernului este contrasemnat doar de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Ministerul Justiției, dar nu și de Ministerul Mediului.

Inițiativa legislativă propune ca, prin decizia Guvernului, să fie permise construcţiile şi amenajările incompatibile cu destinaţia spaţiilor verzi (obiective industriale, locative, staţii de alimentare cu combustibil etc.) în zonele de recreere a bazinelor acvatice de importanță națională.

În ce constă modificarea?

Inițiativa legislativă propune modificarea articolului 20 din Legea nr. 591/1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale și a articolului 12 din Legea nr. 440/1995 cu privire la zonele și fâșiile de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă.

Ce spun ecologiștii?

Activiștii de mediu au examinat atent acest proiect de lege și au elaborat un aviz la inițiativa legislativă, pe care l-au trimis Parlamentului, Guvernului, Ministerului Mediului și Președinției.

În avizul lor, membrii organizațiilor semnatare semnalează că propunerea deputatelor Ina Coșeru și Mariana Cușnir contravine principiilor de bază privind protecția mediului  – „prevenirii poluării”, „poluatorul plătește”, provocând noi probleme de protecție a mediului și folosire irațională a resurselor naturale.

Contactat de ecopresa.md, Ilia Trombițchi, director executiv la Asociației „Eco-Tiras”, spune că, dacă se aprobă, decizia va avea impact negativ pe termen lung, dat fiind că este scos regimul de protecție a zonelor riverane, unde acum activitățile economice sunt interzise.

„Propunerea legislativă contravine normelor imperative privind protecția mediului, art. 3 din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător. De asemenea, încalcă grav principiul fundamental al Legii apelor (nr.272/2011) – cel al precauției (care a fost armonizată cu standardele UE în domeniul resurselor de apă)” – se arată în avizul semnat și de „Eco-Tiras”.

Această inițiativă ar putea avea ca temei promovarea unor interese economice ascunse, se mai arată în avizul societății civile.

„Inițiativă, odată aprobată și pusă în aplicare, poate face mai mult rău decât bine”, a menționat Lilia Curchi, coordonatorea GL 3, directoare executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu.

„Nu poate fi acceptată referința la un eventual act normativ secundar privind controlul activității economice din zonele respective, care va fi aprobat prin hotărâre de Guvern, deoarece procedurile administrative nu pot fi reglementate de un act subordonat legii și nici nu se cunoaște cu aproximație când va fi elaborat și aprobat”, își argumentează ecologiștii poziția.

De asemenea, ar fi trebuit să fie enumerate tipurile de activități economice compatibile cu regimul juridic al spațiilor verzi, realizate cu condiția obținerii autorizației de mediu.

Astfel, semnatarii avizului propun să nu fie admis spre aprobare proiectul de lege.

Dumeni – un caz mai mult decât grăitor

Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic (AJMTEM) a semnat avizul inițiat de membrii societății civile de mediu având în vedere cazul plajei de la Dumeni. În 2021, Asociația a transmis Ministerului Mediului o petiție prin care se cere încetarea turismului distrugător pe o plajă de pe malul lacului Costești-Stânca din satul Dumeni, raionul Râșcani.

Agrementul pe plaja de la Dumeni este interzis de Legea nr. 440 cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă și de statutul de Zonă de frontieră. Mai mult, exact aceeași regiune de peste Prut are statut de rezervație naturală și zonă avifaunistică (SPA), unde cuibăresc păsări de importanță internațională, înscrise în Cartea Roșie Europeană. Potrivit localnicilor, de când a fost dată jos sârma de pe Prut și au apărut turiștii, biodiversitatea a sărăcit semnificativ – au dispărut căprioarele, iepurii, vulpile, fazanii etc.

Petiția face trimitere la un material al portalului Ecopresa, potrivit căruia, în fiecare sezon estival aici vin mii de turiști pe zi, se odihnesc în mormane de gunoi, în miros pestilențial, cu muște, cu toalete improvizate, taie copaci, fac focul în fâșia forestieră, ascultă muzică la volum maxim, 24/24 ore (chiar peste drum de gospodăriile localnicilor), tasează digul de protecție cu sute de mașini pe zi, fură din gospodării etc.

 Una dintre cerințele înaintate prin petiție a fost:

–       Stoparea procesului de creare a unei zone de agrement în micro-regiunea Costești-Dumeni.

Documentul, semnat pe o platformă online de peste 1300 de cetățeni ai Republicii Moldova, a fost depus la 20 octombrie 2021, la Ministerul Mediului.

Revenind la inițiativa legislativă actuală, din 2023, Asociația Jurnaliștilor de Mediu consideră că aceasta va agrava situația de la Dumeni, și cele similare, în loc să le rezolve.