fbpx
Susține Ecopresa, distribuie!

FOTO. VIDEO/ Obișnuiți cu mizeria. Peisajul pitoresc din satul Dumeni a fost transformat de turiști în gunoiște, iar sunetele naturii, înlocuite de boxele pentru petreceri

Copaci, plajă, mormane de gunoi, muște, putoare, veceuri improvizate, covor de șervețele din hârtie și umede, iar printre ele, zeci și uneori sute de mașini, corturi și oameni cu multă voie bună, cu grătare pe foc și cu boxe pentru petreceri pornite la maxim. Zi și noapte.

Astfel arată în sezonul cald plaja de la Dumeni (raionul Râșcani), o localitate aflată pe malul Prutului, în zonă de frontieră, protejată de stat, la nici 30 m distanță de gospodăriile oamenilor. Este o situație care durează de zece ani, de când a fost dată jos sârma ghimpată, dar care s-a agravat în ultimii trei, odată cu interdicțiile pandemiei pentru călătorii.

Ajunși la limită, pe 21 august 2021, peste 100 de localnici au depus o petiție la Primăria Comunei Duruitoarea Nouă din care fac parte. Însă deocamdată niciun răspuns. Primarul a declarat că soluționarea problemei nu ține de competența sa.

Potrivit legii, 100 m de la suprafața apei sunt în gestiunea Agenției „Apele Moldovei”. De asemenea, localitatea se află în zona de frontieră. Plaja este vizitată sistematic și de Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Deși instanțele responsabile – primărie, poliție, poliția de frontieră, Agenția „Apele Moldovei”, Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM) etc., sunt obligate prin lege să protejeze acel spațiu – nici una nu are în mod separat resurse suficiente să facă față situației create. 

O colaborare complexă, intersectorială între instituții, pe acest subiect, însă nu există. Mai mult, de câțiva ani există un conflict de interese legat de plaja improvizată. Pe de o parte, autoritățile locale doresc să-și ia în gestiune fâșia, pentru ca ulterior plaja să fie amenajată și gestionată de agenți economici. În acest demers, sunt susținuți și de IPM Râșcani, ba chiar nici Agenția „Apele Moldovei” nu se împotrivește

Pe de altă parte, conform legii, fâșia aparține statului, iar în limitele fâșiilor de protecție a apelor și în zonele de frontieră se interzice amenajarea campingurilor și taberelor de staționare de corturi. Soluția propusă de APL nu ia în calcul nici interdicția de amenajare a spațiului pentru turism, nici distanța de cca 30 m de gospodăriile oamenilor, nici tasarea abuzivă cu mașinile a digului de protecție (cale de acces spre plajă) construit după inundațiile din 2008, nici biodiversitatea din zonă, nici statutul de zonă de frontieră etc. 

Totuși, în martie, anul curent, Consiliul Raional Râșcani a publicat documentul unei decizii de „facilitare a procesului de creare a unei zone de agrement în micro-regiunea Costești-Dumeni”. La rândul său, primarul comunei, Dinu Dlujanschi, a admis în cadrul unui interviu pentru Ecopresa, că statutul de zonă de frontieră a plajei poate fi cedat în favoarea unei zone de agrement.

„Nu sunt sigur că s-au făcut studii despre biodiversitatea și habitatele din zonă. Este foarte greu să gestionezi zona ca instituție cu 30 persoane angajate. Suntem cu mâinile legate, suntem răspunzători doar pe hârtie. Nu mai avem subdiviziuni teritoriale, întreprinderi în subordine care să poată să se ocupe de acest aspect. Mai mult, statul nu a alocat anul trecut bani pentru întreținere. O soluție ar fi ca această fâșie să fie administrată de agenți economici, care s-o amenajeze și gestioneze. Noi intenționăm să scriem un demers la Ministerul Mediului, să avem o ședință comună, să vedem cum facem, probabil, să cerem reorganizarea instituției. Eu cred că Statul trebuie să fie administrator, având în vedere legea cu Privire la Protecția Apelor”

Cojocari Alexandru șef direcție, Directia managementul resurselor de apă, Agenția „Apele Moldovei”
Client Image

„Această problemă poate fi rezolvată doar la nivel de instituții superioare. Luptăm de câțiva ani și nu putem ajunge la un numitor comun cu Agenția Apele Moldovei. Nu au reprezentanți în teritoriu care să vină și să vadă ce se întâmplă. Am scris și scrisori premierului, pe atunci, Pavel Filip. Săptămânal facem raiduri de control, discutăm cu populația. Ne arată că au saci pentru gunoi, că îl iau cu ei, dar la ieșire îl lasă acolo. La insistența noastră, se organizează acțiuni de salubrizare. Primăvara aceasta a fost curățat până la zero. Noi nu putem evacua oamenii de acolo, decât să le aplicăm o amendă. Cine are această responsabilitate, eu nu știu”

Viorica Vatavu Inspector principal în cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului Râșcani
Client Image

„100 m de la apă sunt în gestiunea Agenției „Apele Moldovei”, nu ale primăriei. Mai este și zonă de frontieră. Dacă acest pământ ar avea un număr cadastral, ar intra în gestiunea Primăriei, am putea să oferim prin licitație posibilitate agenților economici să instaleze buticuri cu mâncare, să își asume curățenia și ordinea... Noi am cerut acest lucru, dar statul trebuie să decidă - devine zonă de agrement, sau rămâne în gestiunea statului. După ce se termină sezonul, cu forțe proprii, împreună cu sătenii, o să ne adunăm și vom curăța. În fiecare toamnă adunăm câte trei-patru camioane cu gunoi de aici”​

Dinu Dlujanschi Primarul Comunei Duruitoarea Nouă
Client Image

Menționăm că fâșia opusă, de peste Prut (România), are statut de arie de protecție specială avifaunistică – SPA, (de importanță internațională) și rezervație naturală.

Contactați de Ecopresa, IPM Râșcani, Agenția „Apele Moldovei” și primarul nu au știut să ne răspundă despre valoarea biodiversității și habitatelor din regiune. Nu știu dacă s-au efectuat studii, ce impact ar avea activitatea economică, și nu au luat acest aspect în calcul în procesul de facilitare a creării unei zone de agrement.

În timp ce autoritățile își deleagă una alteia responsabilitățile pentru soluționarea problemei, peisajul este degradat în mod sistematic, sunt tăiați copaci, apele sunt poluate, animalele și păsările ocolesc zona, iar digul de protecție este deteriorat continuu de sutele de mașini de diverse categorii de tonaj.

Plaja din satul Dumeni, comuna Duruitoarea Nouă, raionul Râșcani este o zonă protejată de stat conform Legii nr. 440 din 27.04.1995 cu privire la zonele și fâșiile de protecție a apelor, râurilor și bazinelor de protecție. De asemenea, localitatea se află în zona de frontieră. De-a lungul plajei, în anul 2010 a fost construit un dig de protecție, utilizat și în calitate de cale de acces spre plajă. În sezonul estival, zona este vizitată zilnic de sute de turiști care își improvizează spații de odihnă în spații neamenajate.

Cătălina MOLODOI

Informații suplimentare

Ce spune legea R. Moldova?

Documentul de bază care reglementează statutul zonei este Legea nr. 440 cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă. Potrivit art. 7, lăţimea fâșiilor riverane de protecţie a apelor se stabileşte pentru râuri mari - cel puţin 100 metri. Iar art. 14 al aceleiași legi prevede că: în limitele fâșiilor riverane de protecție a apelor se interzice aratul terenurilor, pășunatul şi organizarea taberelor de vară pentru vite, amenajarea campingurilor şi taberelor staţionare de corturi.

Digul de la Dumeni

Ținând cont de ruperea intensivă a malului stâng și formarea pe alocuri a alunecărilor pasive a stratului de pământ, în anii 2002-2015, au fost efectuate lucrări de: consolidarea a malului stâng până la cota 95,50 m cu diguri de anrocamente (din piatră brută), la contact cu barajul principal faza I și faza II cu o lungime de 683 m, lângă localitatea Dumeni – 368 m și localitatea Proscureni – 557 m.

Ce se întâmplă pe partea românească a aceleași zone de peste lac

Având în vedere că nicio instituție de resort nu ne-a pus la dispoziție informații despre biodiversitatea locală, am apelat la descrierea a aceleiași zone de pe partea opusă a lacului, elaborată și făcută publică de către statul român: Zona „Lacul Stânca – Costești” (2.950 ha), pe partea Românească a fost declarată rezervație naturală prin Hotărârea de Guvern Nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone); urmând ca apoi, o suprafață importantă a acesteia (2.161 ha) să fie instituită ca arie de protecție specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007; parte integrantă a rețelei ecologice europene – Natura 2000 în România). Aceasta include și rezervația naturală Stânca Ripiceni

Avifauna din perimetrul lacului de acumulare este constituită din 178 de specii de păsări, unele cu apariții neregulate, altele fiind prezente în timpul pasajului și mai ales, iarna. Lacul de acumulare este un important cartier de internare a păsărilor din bazinul românesc al Prutului. 


Susține Ecopresa, distribuie!