[FOTO] Turist în Slobozia Mare. Ce poți vedea timp de o zi?

Sudul Moldovei impresionează nu doar prin specificul tradițiilor, obiceiurilor și peisajelor sale pitorești – aici țara noastră se întâlnește cu fluviul Dunărea. Deși avem doar 0,6 km de conexiune, este o zonă extrem de bogată prin biodiversitatea sa naturală. Iar începând din acest an, avem și ghizi specializați care pot să ne organizeze călătorii memorabile prin regiune. 

Am avut plăcerea de a parcurge un traseu turistic împreună cu acești ghizi, în satul Slobozia Mare. Am descoperit cum fiecare colț al regiunii ne spune o poveste despre legătura dintre om și natură. În continuare, vă prezentăm detalii despre acest traseu, precum și informații despre Ghizii Dunării și misiunea lor de a promova și proteja acest ecosistem valoros.

Primul popas după un drum de aproape trei ore ne-a adus la belvederea din sat, de unde am avut ocazia să admirăm Lacul Beleu, parte a patrimoniului UNESCO. Acest loc unic, adesea denumit „delta Dunării în miniatură”, face să te pierzi în peisajele sale diverse și deosebit de bogate.

Mâncare ca la mama acasă la Tanti Masha  

După ce am explorat împrejurimile, am ales să ne oprim pentru prânz la casa Mariei Minciună, cunoscută de toți ca Tanti Masha. O gazdă călduroasă, cu mâncare tradițională, nemaipomenit de gustoasă. Cartea de vizită a casei sunt cuscuții, pregătiți după o rețetă veche. 

Maria Minciună este cunoscută și pentru dulcețurile sale deosebite preparate din ardei, roșii, smochine și flori de soc sau de salcâm, servite alături de uscățele. Aceste produse sunt atât de apreciate, încât Tanti Masha organizează ateliere gastronomice pentru turiști, unde îi învață să prepare boia din ardei. De asemenea, ea le arată întregul proces de pregătire a cuscuților săi renumiți într-o covată veche de peste o sută de ani, din doar trei ingrediente simple: bulguraș de grâu, făină și ou. 

„La „Atelierul gastronomic La tanti Masha”, dorim să păstrăm gustul autentic al bucatelor de acasă, de odinioară. Când oamenii pleacă în alte părți, mănâncă pizza și fast-food și uită de gustul de casă. Ne dorim ca, atunci când se întorc, să regăsească mâncarea cu gustul ca la mama și bunica,” ne povestește tanti Masha. 

„Mâca (bunica), fiind o bucătăreasă dintr-o familie de bucătari iscusiți, ne-a transmis și nouă, nepoților și copiilor, dragostea pentru gătit. Ea, la rândul ei, gătea pe la nunți bucate tradiționale și iată am prins de la ea cum să gătesc plăcintele. De la mătușa mai mare am învățat să fac cuscuți. După ce m-am căsătorit și am avut casa lângă mătușa, ne adunam la sărbători să facem împreună colăcei și pâine. Ea m-a învățat să frec cuscuți, cum se spune la noi. Acum îi fac la covata mătușii, primită în 2020 de la verișorul meu. Această covată are cred că peste 150 de ani. Este făcută din trunchi de salcie, fiindcă în zona lacului Beleu, pe malul Prutului, salciile erau folosite pentru a face anume covețile, ușoare și ușor de manevrat”, mai povestește tanti Masha.  

Pe lângă bucatele pe care le putem savura la tanti Masha, putem și să ne cazăm – sunt disponibile două camere.   

Rezervația Naturală „Prutul de Jos” 

După prânz, am mers prin Rezervația Naturală „Prutul de Jos”, având-o ca ghid pe Viorica Paladi. Această arie protejată, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO din anul 2018, se întinde pe 1 754 de hectare și include o diversitate impresionantă de floră și faună. 

Atracția principală a rezervației este Lacul Beleu, un lac natural care se întinde pe 1 691 de hectare și are o vechime de 5-6 mii de ani, fiind un relict al Dunării. 

Lacul Beleu este adesea numit „delta Dunării în miniatură”, fiind un ecosistem cu numeroase specii comune de floră și faună. 

„Nufărul alb, de exemplu, este specific Sudului Moldovei și este inclus în Cartea Roșie. Această plantă este caracteristică bălților Prutului Inferior, iar – spre deosebire de Delta Dunării – la noi nu se găsește nufărul galben. Păsările acvatice, precum pelicanii, sunt comune atât în această zonă, cât și în Delta Dunării”, ne povestește Viorica. 

Rezervația constituie un adevărat muzeu al biodiversității, unde pot fi întâlnite 242 de specii de păsări, dintre care 51 sunt specii rare, incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova și luate sub protecție pe plan internațional.     

De asemenea, flora cuprinde 320 de specii de plante, inclusiv șase specii rare, iar fauna include 49 de specii de mamifere și peste 30 de specii de pești. Vegetația este dominată de desișuri de trestii și stuf, sălcișuri și plante de apă specifice zonelor umede. 

VEZI ȘI?: Lunca Prutului, regiunea meșteșugarilor: Un traseu turistic unde te poți odihni și experimenta cele mai vechi îndeletniciri

Cu barca pe Prut 

O altă atracție de care ne-am bucurat mult la Slobozia Mare a fost o plimbare cu barca pe Prut condusă de Artur Neagu, proprietarul complexului turistic Potcoava Verde. Turul nostru a durat aproximativ o jumătate de oră, timp în care am putut observa biodiversitatea specifică râului, inclusiv egrete și alte păsări acvatice. 

O călătorie în timp la casa-muzeu „La Mama Catița” 

Următoarea destinație a fost casa-muzeu „La Mama Catița”. Gazda, Silvia Strelciuc, ne-a povestit că acest loc încărcat de istorie și tradiție a fost construit în 1936. Este un adevărat paradis al valorilor locale, transpus în covoare, țesături, broderii și alte obiecte tradiționale. Fiecare obiect ascunde legende și povești despre viața familiei.  

Cele mai impresionante exponate sunt rochia de mireasă a mamei Catița, cămășile brodate, o față de masă veche de 200 de ani, perne și cearșafuri, lada cu zestre, covoare cu flori mov și multe obiecte de artizanat. Gazda casei ne-a servit, la finalul excursiei, bucate tradiționale: nalangâte (oladii) cu miere și compot din fructe proaspete. 

Vinuri alese la Crama „Domeniile Pană” 

Călătoria noastră s-a încheiat cu o vizită la Crama „Domeniile Pană”. Nicolae Minciună, fiul Mariei Minciună, este un mic producător de vinuri din Slobozia Mare, raionul Cahul. Experiența sa în Noua Zeelandă își lasă amprenta asupra vinurilor sale, care se deosebesc prin arome fructate și maturitate din viile de peste 60 de ani. 

La cramă, poți degusta vinuri precum Sauvignon Blanc, Traminer, Fetească Albă, Merlot și altele. Dacă alegi să vizitezi crama la începutul toamnei, vei avea ocazia să participi la culesul viei și la alte activități specifice. De câțiva ani, crama se află în conversie ecologică, iar anul acesta va avea prima roadă de struguri ecologici.

Slobozia Mare este un loc plin de surprize, unde fiecare colț ascunde o poveste – o singură zi nu este de ajuns pentru a explora toate destinațiile din acest sat. Cu atât mai mult, din întreaga regiune. Aici turismul are potențial imens.

Pentru explorarea altor destinații din sudul țării, vă recomandăm Ghidul Turistic al Regiunii Cahul: https://www.undp.org/ro/moldova/publications/ghidul-turistic-al-regiunii-cahul 

Ghizii Dunării – promotori ai turismului local

Dacă sunteți interesați să explorați destinațiile turistice din preajma Dunării, este important să știți că, începând din acest an, avem ghizi profesioniști în rețeaua internațională a Ghizilor Dunării:

• Elena Balatel – biolog, expertă în dezvoltarea produselor și traseelor turistice, specialistă principală în dezvoltarea afacerilor în cadrul Oficiului Național al Turismului din Moldova, președintele ONG-ului Travel Forever, fondatoarea „Tourist Guide Moldova”. Date de contact: +373 690 81 145
• Natalia Covali – specialistă coordonator promovare externă la Oficiul Național al Turismului al RM. Date de contact: +373 697 86 722
• Maria Gurscaia – directoarea AO Centrul de Dezvoltare Regională „SOL”, membră AO Inspectorii Voluntari de Mediu „Rangerii”. Date de contact: +373 782 60 879
• Mtvarisa Luchian. Date de contact: +373 69602488
• Livia Guțu – ghid, activează în turism din 2005. Date de contact : +373 795 19 017

Traseul pe care l-am parcurs în Rezervația Prutul de Jos din satul Slobozia Mare a fost organizat în cadrul unui eveniment de networking pentru ghizii noștri, coordonat de Elena Balatel.

Menționăm că țara noastră s-a alăturat în 2024 asociației Danube Guides – o organizație de parteneri și ghizi turistici din mai multe țări europene, care promovează și protejează patrimoniul natural și cultural de-a lungul Dunării. Procesul de integrare a ghizilor locali în rețeaua internațională a Ghizilor Dunării a fost facilitat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic. 

Articol realizat în cadrul proiectului Danube Guides Action 2 (DGA 2), un proiect comun al celor opt parteneri de pe Dunăre, coordonat de Biroul Dunării Ulm/Neu-Ulm. DGA 2 se concentrează pe educația ecologică în Regiunea Dunării, prin consolidarea și dezvoltarea în continuare a rețelei transnaționale de ghizi ai Dunării. Ghizii Dunării sunt ghizi special instruiți în natură și cultură pentru Regiunea Dunării. Proiectul este finanțat de Ministerul de Stat din Baden-Württemberg.