Lunca Prutului, regiunea meșteșugarilor: Un traseu turistic unde te poți odihni și experimenta cele mai vechi îndeletniciri

Satele din Lunca Prutului se transformă într-o adevărată regiune a meșteșugarilor.  

Cu fiecare an, oamenii de acolo își deschid tot mai multe afaceri legate de tradiții și cultura locală, iar turiști din diferite colțuri ale lumii vin aici să experimenteze viața autentică de la țară, cu cele mai vechi obiceiuri moștenite din bătrâni.  

Echipa Ecopresa a vizitat mai multe destinații, a cules din poveștile gazdelor și vă propune un traseu turistic, unde puteți să vă odihniți, să experimentați viața autentică de la țară, cu cele mai vechi îndeletniciri și să admirați frumusețea celui mai mare lac din republică.

Prisaca din Luncă 

Sergiu Chetroi este un apicultor din satul Brînza, r. Cahul, dintr-o familie de apicultori de cel puțin patru generații. Are în prisacă 300 de stupi. Ceea ce îl face diferit de alții este faptul că stupii nu sunt din lemn, ci din trestie de stuf. Sergiu povestește că stuful este o materie primă mai puțin costisitoare decât lemnul, mai ecologică și asigură albinelor un mediu de viață potrivit. Acestea respiră mai bine, iar temperatura nu este atât de ridicată pe timp de vară. „Stupii din stuf pot fi amplasați în soare – oricât de cald ar fi, temperatura în stup este benefică albinelor și nu se topește ceara”, zice el.  

Ideea de a construi astfel de căsuțe pentru albine i-a venit într-o seară, pe când studia pe Youtube practicile folosite de apicultori străini: „Într-o seară, am găsit un blogger ucrainean și am văzut că are stupi din stuf. Nu am dormit în noaptea aceea decât două ore, atât de entuziasmat de idee am fost”, povestește Sergiu Chetroi.   

În prisaca lui Sergiu este și un stup făcut chiar din scoarță de stejar. „Am ținut foarte mult să am un astfel de stup la mine în prisacă. Spre deosebire de ceilalți, acesta are parametri mai diferiți. De aceea, când l-am cumpărat, am scuturat toată familia de albine în el. Stupul nu a avut nici miere, nici faguri, absolut nimic – familia singură și-a construit faguri noi. Eu doar i-am pus rezerve de hrană pentru iarnă”, explică Sergiu. 

De la Sergiu Chetroi, pasionat de meserie și promotorul ideilor inovative, am aflat și despre mierea „de mană” – pe care o produce din seva copacilor. Aceasta are multiple beneficii pentru om. Tot aici poți degusta combinații uimitoare din miere cu propolis, fructe, miez de nuci etc., precum și tinctură de propolis, sirop pentru tuse, apilarnil forte (lăptișor de trântor cu miere), dar și miere din griș.

Atelierul de meșteșuguri populare „Valentina Grigoriță”  

Valentina Grigoriță trăiește în satul Manta, r. Cahul, și țese cu pasiune țolișoare, covorașe, lăicere etc. Doamna Valentina este o adevărată protectoare de mediu – țolurile sale atât de frumoase și unice sunt create din haine vechi. De aceea, localnicii nu aruncă hainele uzate la gunoi, dar i le aduc la atelier.

Este deseori vizitată de elevii din sat, ba chiar și din satele vecine, ca să vadă cum funcționează un război de țesut. Pentru ei, doamna Valentina a creat un cerc și îi învață să țeasă și le povestește istoria covorului moldovenesc. 

Turiștii care vizitează atelierul meșteriței pot încerca și ei să confecționeze mai multe articole tradiționale, precum țolișoare, lăicere, covoare, ii, dar și ciorapi de lână.

Vezi și: https://ecopresa.md/o-traditie-seculara-de-tesut-covoare-moldovenesti-solutie-pentru-deseurile-din-industria-textila/

Atelierul de creație „Elizaveta Dorin”  

Nu departe de satul Manta găsim și satul Colibași. Aici locuiește Elizaveta Dorin, care și-a creat acasă un atelier cu de toate, denumindu-l „Casa Mare”. Aceasta este ornamentată cu tivde – un soi de dovleac în formă de carafă, în care țăranii obișnuiau pe timpuri să depoziteze lapte, sare și altele. Aici întâlnim o adevărată expoziție de lucrări personale din fibre vegetale, dar și brățări din mărgele, batiste pentru cap, trăistuțe, ciorapi din lână, ulcioare din lut, prosoape tradiționale, ii etc.

În colecția sa are multe lucrări din paie – tablouri, portrete, pălării și coșulețe – însă cele mai  reprezentative sunt icoanele. Îi ia cel puțin jumătate de an ca să meșterească una.

„Lucrul cu paiele este mai anevoios, dar și satisfacția la final este mai mare. Fierb paiele, apoi le pun la uscat câteva zile, după care le calc foarte bine cu fierul de călcat. Împletesc mai multe cosițe și încep lucrul. Fibrele vegetale sunt mai ecologice și nu presupun cheltuieli suplimentare”, povestește Elizaveta Dorin.

Atelierul gastronomic „La tanti Masha”, Crama „Domeniile Pană”   

Următoarea destinație: Slobozia Mare, r. Cahul – la gospodăriile familiei Minciună. Gospodina Maria Minciună are atelierul gastronomic „La Tanti Masha” amplasat la marginea satului, iar în cealaltă margine de sat, fiul ei, Nicolae Minciună și-a fondat propria afacere – Crama „Domeniile Pană”. Familia Minciună le pune la dispoziție turiștilor servicii de cazare. Aici, pasiunea mamei pentru gătit și pasiunea copiilor pentru viticultură le oferă oaspeților vacanțe pe cinste.  

Maria Minciună nu are vreun carnet de rețete, dar le păstrează în minte de când era copilă. Timp de 40 de ani a gătit pentru mii de oaspeți, la diferite petreceri. De câțiva ani însă gospodina primește oaspeții chiar la ea acasă. Dulcețurile nemaipomenite pe care le gătește sunt vedetele atelierului. Maria Minciună spune că, din dorința de a experimenta rețete noi, a ajuns să facă dulcețuri din ardei, smochine, flori de soc, salcâm și chiar din roșii cherry.

Tanti Masha este vedetă și pentru „cuscuții” specifici zonei de sud, pe care îi prepară în covata veche de peste o sută de ani din trei ingrediente simple: bulguraș de grâu, făină și ou. Pentru că turiștilor le este interesant, Maria Minciună a început să organizeze ateliere gastronomice la care îi învață cum „se freacă cuscuții”.

Pe lângă cuscuți, la Tanti Masha găsim și boia de ardei făcută chiar la ea acasă, din produse naturale.  

„Spălăm ardeii, îi tăiem și îi punem vreo 3-4 zile afară la uscat. După ce s-au uscat, îi punem la cuptor, ca să fie crocanți, îi punem în piuă și îi pisăm bine, după care cernem prin sită totul”, ne-a dezvăluit gospodina secretul.

Crama „Domeniile Pană”  

Crama „Domeniile Pană” aparține lui Nicolae Minciună, fiul lui tanti Masha. Aici putem degusta vinuri bune din soiuri precum Sauvignon Blanc, Traminer Fetească Albă, Codrinskii sau Saperavi. Dulceața strugurilor și maturitatea viilor, cu arome fructate sau florale, vin din seva dulce a viilor de peste 40 de ani din cramă, cu rădăcini foarte adânci.

Dacă mergeți la familia Minciună la începutul toamnei, puteți participa și la culesul strugurilor, la zdrobirea lor sau chiar să trageți la teasc.

Cazare și contemplare 

Această expediție informativă merită să se încheie cu momente de contemplare în preajma lacului Beleu, cel mai mare din republică.

Pentru un somn bun, puteți găsi o cazare pe măsură la Complexul turistic „Eco-Village”.

Ecopresa a vizitat zona de sud a Moldovei în cadrul unui tur de presă organizat de Grupul de Acțiune Locală (GAL) „Lunca Prutului de Jos”.