Să ne regăsim emoțiile pierdute – este primăvară, este timpul pentru „Glas de dor”
Solidaritatea primarilor din R. Moldova cu colegii din Ucraina. Un act de omenie și prietenie
De mai bine de o lună, vecinii noștri din Ucraina fug din calea războiului. Implicarea masivă a moldovenilor în ajutorarea refugiaților a făcut înconjurul lumii, demonstrând că celebra ospitalitate moldovenească nu e doar un mit.
Cu atât mai impresionantă este această mobilizare dacă e să ne uităm la diversitatea celor care au sărit să ajute, de la oamenii simpli și până la autoritățile publice locale din toate colțurile țării. Printre acestea se numără și o parte din localitățile semnatare ale inițiativei europene, Convenția Primarilor pentru Climă și Energie, care au intrat rapid în acțiune cu ajutoare, bani și spații de cazare pentru refugiați. Actualmente, în R. Moldova sunt peste 80 de primării care fac parte din Convenție, alături de alte peste 10 000 de localități la nivel European, inclusiv în spațiul Parteneriatului Estic.
Bălți
La Bălți, municipiu care face parte din familia europeană a Convenției Primarilor, implicarea în sprijinul refugiaților a fost la o scară „extrem de largă”, conform descrierii edilului Nicolai Grigorișin, în special în perioada de început a războiului.
La nivel de cazare, pe teritoriul municipiului au fost organizate și date în funcțiune trei centre de plasament temporar. Suplimentar, mai multe persoane refugiate au fost găzduite în familiile bălțenilor și în spațiile temporar amenajate în cadrul misiunilor de binefacere din municipiu.
La nivel de cazare, pe teritoriul municipiului au fost organizate și date în funcțiune trei centre de plasament temporar. Suplimentar, mai multe persoane refugiate au fost găzduite în familiile bălțenilor și în spațiile temporar amenajate în cadrul misiunilor de binefacere din municipiu.
Pe partea de aprovizionare a refugiaților cu bunurile necesare s-au mobilizat atât cetățenii de rând, cât și agenții economici.
Pentru a asigura refugiații cu alimente, produse și mărfuri de primă necesitate, agenții economici din Bălți s-au consolidat în număr impunător în primele zile ale lunii martie. Nici cetățenii de rând nu au rămas indiferenți, contribuind cu bunuri, după posibilități, la punctul de colectare a special amenajat.
Ajutorul umanitar a fost distribuit prioritar refugiaților găzduiți în cele trei centre de plasament aprobate, care sunt în mare parte mame cu copii și persoane în etate.
Pentru a asigura refugiații cu alimente, produse și mărfuri de primă necesitate, agenții economici din Bălți s-au consolidat în număr impunător în primele zile ale lunii martie. Nici cetățenii de rând nu au rămas indiferenți, contribuind cu bunuri, după posibilități, la punctul de colectare a special amenajat.
Ajutorul umanitar a fost distribuit prioritar refugiaților găzduiți în cele trei centre de plasament aprobate, care sunt în mare parte mame cu copii și persoane în etate.
Ungheni
Chiar din primele zile ale războiului, Primăria municipiului Ungheni a creat o celulă de criză, pentru a facilita accesul refugiaților la informații și consiliere, pentru a fi ajutați cu alimente și cazare. Totodată, a fost deschis un cont bancar pentru donații destinate refugiaților, precum și un punct de colectare a ajutoarelor.
În colaborare cu Inspectoratul de Poliție Ungheni, a fost creată și o bază de date locală a refugiaților, care se completează în permanență. Toate informațiile sunt actualizare încontinuu, iar necesitățile și oportunitățile sunt publicate pe pagina web și de Facebook a Primăriei municipiului Ungheni și în cele două ziare locale, la rubrica „Primăria Ungheni – în acțiune”.
Sute de localnici au răspuns apelului și au donat haine, plăpumi, produse alimentare și de igienă ș.a., care ulterior au fost transmise refugiaților. Mamelor cu copii mici li s-au oferit, de asemenea, și cărucioare. Totodată, au fost amenajate 20 de locuri de cazare în instituțiile publice din municipiu, iar o „Garderobă socială” pentru refugiați este în curs de înființare, la inițiativa organizației JCI Ungheni. Se lucrează în mod constant pentru a identifica noi parteneri și donatori și a plusa eforturile de ajutorare.
În colaborare cu Inspectoratul de Poliție Ungheni, a fost creată și o bază de date locală a refugiaților, care se completează în permanență. Toate informațiile sunt actualizare încontinuu, iar necesitățile și oportunitățile sunt publicate pe pagina web și de Facebook a Primăriei municipiului Ungheni și în cele două ziare locale, la rubrica „Primăria Ungheni – în acțiune”.
Călărași
La Călărași, primăria și Consiliul Raional au organizat un spațiu pentru colectarea și donarea ajutorului pentru refugiați. Locuitorii orașului, dar și organizații din Chișinău au făcut donații de produse alimentare, de igienă, îmbrăcăminte etc. Un ajutor a sosit chiar și din Franța, unde s-au mobilizat locuitorii orașului înfrățit, Villfranche.
Albinețul Vechi, r. Fălești
Refugiați din Ucraina au ajuns și în comuna Albinetul Vechi din raionul Fălești. Aici, agenți economici locali au sprijinit primăria în aprovizionarea cu lemne, cărbuni pentru foc și butelii cu gaz pentru prepararea hranei. De asemenea, asociația locală „Speranță și Caritate” a contribuit cu produse alimentare și produse de igienă.
Vorniceni, r. Strășeni
În raionul Strășeni s-au implicat primarii mai multor localități semnatare ale Convenției Primarilor. La Vorniceni, spre exemplu, au ajuns peste 30 de persoane din Ucraina, care au primit sprijin începând cu identificarea gazdelor locale și până la colectarea și repartizarea de produse alimentare, uneori chiar și lemne pentru foc. De asemenea, în colaborare cu Centrul de sănătate Vorniceni, primarii au putut să asigure lapte praf pentru un bebeluș de 9 luni. Grădinițele și liceul din localitate s-au pregătit să încadreze copiii refugiaților în sistemul de învățământ.
Budești, mun. Chișinău
Aproape 200 de refugiați au fost cazați în satul Budești din componența municipiului Chișinău, atât la familii din sat, cât și la Centrul Internațional Creștin. În cazarea şi susținerea sinistraților s-a implicat Serviciul de Asistență Socială din cadrul primăriei, precum și Asociația Obștească „Budești Casa-Părintească”, deopotrivă cu mai mulți voluntari şi agenți economici din localitate.
Voluntarii asociației băștinașilor desfășoară o campanie de ajutorare numită „Budești pentru pace”, prin care le oferă copiilor refugiaților un program divers de activități cultural-educative şi de agrement, dar și asistență psihologică din partea Centrului pentru Copii şi Tineret din localitate. La cererea refugiaților, se caută deja modalități de a încadra persoanele refugiate în câmpul muncii și de a înscrie copii la grădiniță din sat.
Voluntarii asociației băștinașilor desfășoară o campanie de ajutorare numită „Budești pentru pace”, prin care le oferă copiilor refugiaților un program divers de activități cultural-educative şi de agrement, dar și asistență psihologică din partea Centrului pentru Copii şi Tineret din localitate. La cererea refugiaților, se caută deja modalități de a încadra persoanele refugiate în câmpul muncii și de a înscrie copii la grădiniță din sat.
Talmaza, r. Ștefan Vodă
Și la Talmaza, situată la granița de sud-est, primăria se implică foarte activ în sprijinirea refugiaților. Toate serviciile din comunitate - administraţia publică, asistenţa socială, centrul de sănătate, instituțiile de educaţie, poliția - s-au agrenat în identificarea problemelor refugiaţilor și soluționarea acestora, în limita posibilităților.
La fel de implicați au fost și localnicii din Talmaza, care și-au deschis porțile caselor pentru găzduirea refugiaților, compensând astfel lipsa centrelor de plasament în sat.
Primăria localității, la rândul său, a repartizat produse alimentare şi igienice colectate de la agenţi economici şi locuitori ai satului Talmaza, care s-au oferit ca voluntari. De asemenea, spune primarul Eugeniu Prutean, autoritățile locale au organizat transport gratuit pentru grupuri de refugiați către centrele de plasament din municipiul Chişinău.
La fel de implicați au fost și localnicii din Talmaza, care și-au deschis porțile caselor pentru găzduirea refugiaților, compensând astfel lipsa centrelor de plasament în sat.
Primăria localității, la rândul său, a repartizat produse alimentare şi igienice colectate de la agenţi economici şi locuitori ai satului Talmaza, care s-au oferit ca voluntari. De asemenea, spune primarul Eugeniu Prutean, autoritățile locale au organizat transport gratuit pentru grupuri de refugiați către centrele de plasament din municipiul Chişinău.
Căplani, r. Ștefan Vodă
 |  |  |
O altă localitate de frontieră din raionul Ștefan-Vodă este satul Căplani, unde au fost cazați peste 120 refugiați. În acest sens, primăria a reparat și utilat cu tot necesar cinci case din localitate, pentru a suplini oportunitățile de găzduire a celor fugiți din calea războiului.
Autoritatea publică locală colaborează cu ONG-uri și cu localnicii, pentru asigura persoanelor refugiate necesarul de produse alimentare, de igienă, vestimentație, lemne de foc, transport ș.a. În plus, multe persoane din localitate își dedică timpul ca voluntari la vămile Palanca și Tudora, unde ghidează refugiații în ce privește transportul spre centrele de plasament din capitală.
Autoritățile locale din Căplani monitorizează în permanență persoanele refugiate, pentru a putea răspunde nevoilor acestora în timp util, ne spune primarul, Valeriu Tabunșcic.
Autoritatea publică locală colaborează cu ONG-uri și cu localnicii, pentru asigura persoanelor refugiate necesarul de produse alimentare, de igienă, vestimentație, lemne de foc, transport ș.a. În plus, multe persoane din localitate își dedică timpul ca voluntari la vămile Palanca și Tudora, unde ghidează refugiații în ce privește transportul spre centrele de plasament din capitală.
Autoritățile locale din Căplani monitorizează în permanență persoanele refugiate, pentru a putea răspunde nevoilor acestora în timp util, ne spune primarul, Valeriu Tabunșcic.
Cantemir
Acest oraș mic a găzduit peste 80 de familii de refugiați. Primarul orașului, Roman Ciubaciuc, a fost persona directă de contact pentru refugiați, reacționând operativ la nevoile lor. De asemenea, instituțiile școlare, precum Gimnaziul „Mihai Eminescu”, Liceul „Dimitrie Cantemir”, Gimnaziul „A. Pușkin” nu au rămas indiferenți față de oamenii neajutorați si împreună cu copii au donat bunurile de primă necesitate. Diaspora din Germania a transmis bunuri pentru refugiați.
Chișinău
În criza refugiaților, cea mai mare povară a căzut, totuși, pe umerii capitalei și a locuitorilor ei. Voluntari, grupuri de sprijin pe Facebook, cazare, transport, centre pentru refugiați, colectare și distribuire donații ș.a. sunt doar câteva dintre modalitățile de sprijin pe care le-au oferit chișinăuienii și primăria municipiului Chișinău, care, de asemenea, se regăsește în lista semnatarilor Convenției Primarilor.
Lista primăriilor implicate nu se oprește aici, un număr mare de semnatari ai Convenției și alte localități s-au implicat și au oferit ajutor. Și la Feștelița, și la Drochia, Ocnița, Telița, Edineț sau Stăuceni s-au mobilizat dezinteresat, fapt pentru care le mulțumim cetățenilor și autorităților
Irina Plis
Expert Național al Convenției primarilor în R. Moldova
Cum putem ajuta primarii să ajute
Chiar dacă ajutorul din partea primăriilor este admirabil și necesar, el nu este simplu de oferit. În primul rând, la nivel local este dificil – uneori chiar imposibil – de îndeplinit necesități ce țin de servicii medicale specializate sau integrarea în câmpul muncii. În al doilea rând, toate eforturile financiare pentru sprijinirea refugiaților își lasă amprenta asupra bugetelor APL-urilor, majoritatea neavând resurse prevăzute pentru asemenea cheltuieli.
Este foarte dificil de a acoperi necesitățile celor aproximativ 160 de refugiaţi cazaţi în localitatea Talmaza, deoarece în bugetul local aprobat pentru anul 2022 nu au fost prevăzute cheltuieli pentru aceste articole. Pentru orice alocare de mijloace financiare, este necesar de a fi întrunite ședințele consiliului local şi de a identifica veniturile din care putem să acoperim aceste cheltuieli. La moment, avem nevoie de orice suport, pentru că din donațiile externe nu am primit nimic
Eugeniu Prutean
primarul localității Talmaza
Într-o situație asemănătoare se găsește și comuna Albinețul Vechi, acolo unde primăria are dificultăți în reîncărcarea buteliei cu gaz și carburanți pentru familiile refugiate. Totodată, două persoane din Ucraina găzduite aici au solicitat angajarea în câmpul muncii, necesitate pentru care încă nu au fost puse la punct mecanisme și oportunități concrete.
La Bălți, necesitățile neacoperite sunt de ordin tehnic, inclusiv lipsa conexiunii la internet în cele trei centre de plasament aprobate, ceea ce împiedică participarea elevilor la lecțiile online. Chiar și în privința produselor alimentare și de strictă necesitate este dificil de a asigura un flux continuu, după cum declară primarul municipiului, Nicolai Grigorișin:
„De menționat că mobilizarea a fost la un nivel înalt în special în primele două săptămâni. Ulterior, deși centrul de colectare a rămas deschis, ajutoarele umanitare s-au redus”.
Primara localității Budești, Nina Costiuc, precizează că o parte din cheltuielile ce țin de cazare, întreținere, transport și alimentație pentru refugiați sunt acoperite din proiectul local „Migrație și Dezvoltare Locală” (MiDL), implementat de PNUD Moldova.
APL-urile sunt o parte importantă a ecosistemului de sprijin pentru refugiați, însă nu sunt singura. Pentru ca demersurile acestea de ajutor să fie sustenabile, este necesar de o mobilizare la unison din toate părțile — guvern, APL, donatori, societate civilă, agenți economici — conștienți de limitările și de aportul special al fiecăreia.
De menționat că, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne, pe teritoriul Republicii Moldova, au intrat 353.663 cetățeni ucraineni. Actualmente, la data de 31 martie 2022, sunt 96.243 cetățeni străini, dintre care 47.727 sunt minori (cetățeni ucraineni și de alte naționalități ce au intrat pe segmentul MD-UA).
De la începutul războiului în Ucraina (perioada 24.02.2022, ora 04.00 - 31.03.2022, ora 06.00), de către Biroul migrație și azil au fost preluate 5.918 cereri de azil în Republica Moldova.
De la începutul războiului în Ucraina (perioada 24.02.2022, ora 04.00 - 31.03.2022, ora 06.00), de către Biroul migrație și azil au fost preluate 5.918 cereri de azil în Republica Moldova.
© ECOPRESA. All rights reserved *** Preluarea textelor care aparțin www.ecopresa.md poate fi făcută doar cu indicarea sursei și link activ către subiectul preluat.