Discursul susținut de ministrul Mediului la Conferința ONU privind schimbările climatice COP 25

Republica Moldova susține Agenda COP-25 și se angajează să atingă obiectivele naționale privind atenuarea schimbările climatice a declarat ministrul Mediului Ion PERJU în cadrul discursului său susținut la Conferința ONU privind schimbările climatice COP 25.

Potrivit lui, Republica Moldova s-a inclus activ în procesul global privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

„R. Moldova a elaborat şi a prezentat către cea de-a 21 Conferinţă a Părţilor la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la Schimbarea Climei ”Contribuţia Naţională Determinată Intenţionată” pentru noul Acord Climatic de la Paris. Conform acesteia, Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a atinge către anul 2030 ţinta necondiţionată de 67% reducere a emisiilor nete a gazelor cu efect de seră comparativ cu nivelurile anului 1990. Angajamentul de reducere a emisiilor ar putea creşte până la 78% în mod condiţionat – în conformitate cu un mecanism financiar global, care ar aborda aspecte importante, aşa ca oferirea resurselor financiare, transferul de tehnologii şi cooperarea tehnică, accesul la cele menţionate în măsură corespunzătoare cu provocările schimbării globale a climei. La momentul actual Republica Moldova a inițiat procesul de revizuire a Contribuției Naționale Determinate. În noul document, care se planifică a fi prezentat Secretariatului Convenției în februarie 2020 se intenționează de a mări considerabil ambițiozitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră”, a declarat Perju.

Oficialul a menționat că din cauza suprafeței relativ mică, Moldova este destul de vulnerabilă către fenomenele climaterice extremale, astfel ca secetele, fluctuațiile bruște de temperatură, ploi torențiale, furtuni, inundații ect.

„Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii prezintă o preocupare deosebită, agricultura fiind o sursă majoră de venit pentru o mare parte a populației Republicii Moldova. Peste jumătate din populaţia ţării locuieşte în zonele rurale şi circa o treime din forţa de muncă este angajată în agricultură. La momentul actual costurile socio-economice ale calamităţilor naturale asociate cu schimbările climatice destul de mari. Consecințele celor mai recente evenimente climaterice extremale au fost dezastruoase. Doar secetele din anul 2007 şi 2012 au cauzat pierderi estimate la circa 1,0 şi respectiv 1,25 miliarde $ SUA. Inundaţiile din 2008 au cauzat ţării prejudicii în valoare de circa 120 milioane $ SUA, iar cele din 2010 au avut un impact economic advers asupra Produsului Intern Brut în valoare de circa 0,15 procente, daunele şi prejudiciile totale fiind estimate la aproximativ 42 milioane $ SUA”, a explicat ministrul Mediului.

Totodată, acesta a menționat că guvernele singure nu vor putea face față provocărilor legate de schimbările climatice.

„Un parteneriat global consolidat este esențial pentru a sprijini statele membre în curs de dezvoltare cu cele mai mari nevoi pentru a asigura tranziții rapide și de anvergură în sistemele energetice, terestre, urbane, de infrastructură și industriale astfel ca acestea să contribuie esențial la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global și șa poată să se adapteze la schimbările climatice prezente și de viitor. Înțelegem că orice acțiune făcută astăzi în domeniul atenuării și adaptării la schimbările climatice este un pas către o dezvoltare durabilă, către un viitor mai bun pentru generațiile actuale și viitoare. Pentru a îmbunătăți capacitatea Republicii Moldova de adaptare la schimbările climatice și a sistemelor de gestionare a riscurilor în caz de dezastre, avem nevoie de mai multe resurse și investiții. Acest lucru explică deschiderea țării noastre către programele internaționale de finanțare pentru atenuarea schimbărilor climatice și acțiunilor de adaptare”, a adăugat ministrul.

Spre finalul discursului Perju a subliniat că „Republica Moldova susține Agenda COP-25 și consideră crucial ca în cadrul acestei reuniuni să fie finalizat procesul de elaborare a mecanismelor de punere în aplicare a Acordului de la Paris, astfel ca acesta să poată fi pe deplin funcțional din 2020. Țara noastră, ca Parte la Convenție, se angajează pe deplin să atingă obiectivele naționale privind atenuarea schimbările climatice și suntem siguri că rezultatul acestei conferințe, bazat pe impulsul politic, va avea succes”.