Statistică îmbucurătoare: Defrișările din Amazonia sunt în scădere în prima lună de mandat a noului președinte al Braziliei

Defrişările în Amazonia braziliană au scăzut cu 61% în ianuarie, prima lună de mandat al noului președinte, Luiz Inacio Lula da Silva, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Imaginile prin satelit de la sistemul de monitorizare DETER arată că 167 km2 din cea mai mare pădure tropicală de pe planetă au fost distruşi, potrivit institutului de cercetări spaţiale INPE, scrie Agerpres.

Această suprafaţă echivalează cu peste 22.000 de terenuri de fotbal. Dar este mult mai puţin decât cei 430 km2 defrişaţi în ianuarie 2022, prima lună a ultimului an din mandatul preşedintelui de extremă dreapta Jair Bolsonaro. Totuşi, aceasta este o relativizare: defrişările din ianuarie au fost mai puţin importante în doi din cei patru ani ai preşedinţiei Bolsonaro, în 2019 (136 km2) şi 2021 (83 km2). Dar defrişarea medie anuală sub mandatul predecesorului lui Lula a fost cu 75% mai mare decât în deceniul precedent.

Reducerea netă observată luna trecută faţă de ianuarie 2022 „poate reflecta revenirea în prim-plan a apărării mediului” între priorităţile Guvernului, estimează filiala braziliană a ONG-ului WWF (Fondul Mondial pentru Natură). „Cu toate acestea, este prea devreme să vorbim despre o inversare a tendinţei”, mai ales că defrişările sunt de obicei la apogeu în timpul sezonului uscat, începând din iunie, notează sursa citată.

„Este o nevoie urgentă de restructurare a planurilor de acţiune pentru prevenirea şi monitorizarea defrişărilor şi a incendiilor forestiere, astfel încât Brazilia să-şi recapete rolul de lider de mediu”, insistă Federico Machado, specialist WWF, care califică drept „criminală” gestionarea problemei amazoniene de către Guvernul Bolsonaro.

Lula, care îşi începe al treilea mandat după ce a guvernat Brazilia din 2003 până în 2010, a promis să revigoreze agenţiile publice de protecţie a mediului, care au suferit reduceri severe de buget şi personal în ultimii patru ani. El a anunţat, de asemenea, obiectivul ambiţios al unei defrişări zero până în 2030. Pentru a face acest lucru, el mizează pe ajutorul internaţional, în special prin fondul Amazonia.

Principalii contributori la acest fond sunt în prezent Norvegia şi Germania, dar alte ţări, inclusiv Franţa, au declarat recent că analizează posibilitatea unei contribuţii.