FOTO/VIDEO: În loc să umple farfuria unui nevoiaș, ajung la gunoi. Cum prevenim risipa alimentară?

Tone de produse agroalimentare ajung anual la gunoi, pentru că nu sunt valorificate la timp. Aceasta se întâmplă în Republica Moldova, considerată cea mai săracă țară din Europa. La ora actuală, la nivel național, nu există un studiu care să arate exact ce cantitate de alimente se transformă în deșeuri. Totodată, calculele care s-au făcut la nivel mondial au arătat că circa 1/3 din produsele alimentare ajung să nu mai fie consumate și, într-un final, ajung la groapa de gunoi.

Aceste alimente ar putea fi transformate în mese calde pentru persoane defavorizate, dacă am fi empatici și dacă am gestiona eficient mâncarea, spun experții.

Un studiu la nivel european intitulat „Risipa alimentară în UE ale principalelor sectoare economice (2020)” arată că, în medie, o persoană aruncă 70 de kilograme de produse alimentare timp de un an. Aceasta se întâmplă în gospodăriile casnice. În același timp, un angajat care activează în sectorul de fabricare a produselor alimentare și a băuturilor aruncă la tomberon 23 de kg de alimente. Potrivit studiului, un salariat care lucrează în sfera restaurante și servicii de alimentație publică aruncă anual la gunoi 12 kg de produse alimentare, iar unul care își desfășoară activitatea în domeniul retail și alte servicii de distribuție alimentară – 9 kg.

Potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite, 931 de milioane de tone de mâncare au fost risipite la nivel mondial în 2019. Aproape 2/3 au provenit din gospodării, un sfert din industria alimentară și doar puțin peste 10% – din cea de retail.

Mese calde pentru copii și persoane în etate

O altă practică începe a fi promovată în Moldova. Ana Prasolov, directorul proiectului „Parteneriate pentru servicii de cantină socială incluzive și durabile”, reprezentantă a ONG-ului Keystone Moldova, îndeamnă persoanele care au produse alimentare în surplus să nu le arunce, dar să le doneze unor vecini, de exemplu. Sau să le aducă serviciilor sociale din comunitate, care pregătesc prânzuri calde. „Este important ca aceste produse să fie împachetate, pe ambalaj să fie indicat termenul de valabilitate, astfel ca să fim siguri că aceste produse sunt bune pentru a fi consumate”, a menționat Ana Prasolov.

Lanțurile alimentare sau piețele ar putea să estimeze cantitatea de produse care nu va fi vândută la timp și, în schimb, să fie donată, de exemplu, Băncii de Alimente. Aceste produse sunt distribuite gratuit cantinelor sociale.

Asociația Obștească Concordia Proiecte Sociale oferă mese calde persoanelor defavorizate în peste 20 de localități din Republica Moldova. La aceste cantine vin, de obicei, copii și persoane în etate, iar beneficiarii sunt selectați de asistenții sociali din comunitate.

„În fiecare zi, persoanele selectate beneficiază de un prânz. Sunt trei feluri de mâncare: felul I, felul II, carne și o salată. Anual, în cadrul AO Concordia Proiecte Sociale sunt deservite peste 7 mii de persoane. O parte dintre ei sunt beneficiari ai cantinei de ajutor social”, precizează pentru ecopresa.md Viorica Matas, director executiv al AO Concordia. Tot ea menționează că, pentru a preveni risipa alimentară în cantinele sociale, totul este foarte bine planificat.

„De exemplu, noi știm câte persoane vor beneficia de prânz într-o zi și se gătește exact pentru acest număr de persoane. La fel, în momentul în care vorbim despre copii și ei nu consumă întreaga porție, ei sunt încurajați să o ia la borcănel acasă și să o servească mai târziu”, detaliază Viorica Matas.

Stop risipei alimentare! 

Și Misiunea Socială Diaconia distribuie mese calde oamenilor nevoiași. Mai mult, organizația neguvernamentală s-a implicat și în elaborarea Legii privind prevenirea pierderii și a risipei alimentare. Documentul a fost aprobat de Parlamentul de la Chișinău în noiembrie 2022 și urmează să intre în vigoare în iunie anul curent. Potrivit legii, agenții economici, operatorii din domeniul alimentar pot vinde la preț redus alimente a căror valabilitate expiră în scurt timp sau pot să le transfere prin donație către organizațiile de binefacere sau direct consumatorilor finali ca alimente pentru consum uman sau ca hrană pentru animale. Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării legii, trebuie să elaboreze documentația necesară, prin care operatorii din domeniul alimentar, care transferă alimente prin donație, să beneficieze de facilități fiscale.

Natalia Sârbu, coordonatoare de proiecte la Misiunea Socială Diaconia, a precizat pentru ecopresa.md că în Republica Moldova nu există date statistice despre cantitatea de produse alimentare pe care o aruncă o persoană la gunoi.

„Am încercat să identificăm experți care ar putea să realizeze un studiu și să estimeze ce cantitate de produse alimentare aruncă un cetățean moldovean la groapa de gunoi. Dar, în ciuda eforturilor, nu am putut identifica o instituție calificată. Este un proces de durată și dificil de realizat”, a explicat Natalia Sârbu.

Învață de mici să facă mâncare din ceea ce găsesc în frigider

Pentru a învăța cum să prevină risipa alimentară, mai mulți copii – beneficiari ai Centrului Comunitar de Asistență Socială „Căldură Sufletească” din satul Ghetlova, raionul Orhei – au participat recent la un atelier. Acolo au învățat, de exemplu, să prepare pizza din resturi de mâncare rămase în frigider. Entuziasmați că vor fi bucătari, chiar și pentru o singură zi, copiii au reușit să pregătească patru feluri de pizza, alături de membri ai asociațiilor obștești Concordia, Keystone Moldova, Diaconia, dar și de o reprezentantă a Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Atelierul la care copiii au învățat să nu arunce produsele la urna de gunoi face parte dintr-o Campanie națională de prevenire a risipei alimentare, cu genericul „Coșul alimentelor salvate”, organizată de Keystone Moldova, Concordia Proiecte Sociale și Misiunea Socială Diaconia, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. În cadrul campaniei, au fost desfășurate lecții în școli despre modalități de prevenire a situațiilor când produsele alimentare devin deșeuri. „Mergem la producătorii agricoli autohtoni, la supermarkete. Îi încurajăm ca produsele de pe raft să nu fie aruncate, dar să fie donate Băncii de Alimente, care va transforma aceste produse în mese calde pentru persoane nevoiașe”, relatează Natalia Sârbu.

„În cadrul campaniei, vom avea mai multe activități, inclusiv vom discuta cu reprezentanți ai mediului de afaceri, anume din lanțul agroalimentar, și ne propunem să le explicăm cum surplusul de alimente poate fi valorificat”, adaugă Ana Prasolov.

Fii creativ în bucătărie! Fructele și legumele inestetice pot avea o nouă viață

Câteva sfaturi despre cum putem să prevenim risipa alimentară ne oferă Victoria Neaga, manager de proiecte, Delegația UE în Republica Moldova:

„De fiecare dată când merg la cumpărături, merg cu o listă de alimente. Iar înainte de a scrie o listă, ar fi bine să creați și meniul pentru o săptămână, ca să știți ce alimente să includeți în acea listă de cumpărături. În cazul în care vedeți că, în curând, expiră termenul de valabilitate al unui anumit produs, îl puneți în congelator. Ar fi bine să preparăm și pizza, din când în când, din alimentele care ne-au mai rămas în frigider”, a spus Victoria Neaga.

Rădăcinoasele pot să-și găsească locul într-o ciorbă de legume. Din sfeclă și dovlecei putem prepara un sos pentru paste, iar din bucățelele de fructe pe care nu le-am mâncat putem face suc sau compot. Este important ca, atunci când mergem să cumpărăm alimente, să nu o facem fiind flămânzi, căci vom cumpăra mai mult decât vom consuma.