În Republica Moldova a fost lansată o platformă online pentru donarea produselor alimentare

De azi înainte, agenții economici din lanțul agroalimentar vor putea să doneze persoanelor aflate în dificultate surplusul de produse prin intermediul platformei online www.donezalimente.md. Platforma a fost lansată de Banca de Alimente din Moldova, cu suportul Uniunii Europene și reprezintă un instrument ce intermediază predarea și preluarea alimentelor. 

Donațiile sunt binevenite din partea supermarketurilor, brutăriilor, vânzătorilor de legume, producătorilor de conserve etc. Prin intermediul platformei donezalimente.md, pot fi donate fructe, legume, carne, pește, conserve, produse de panificație. Nu vor fi luate produsele alimentare cu termen expirat, dar nu și cele cu ambalaje deteriorate. După ce vor ajunge la Banca de Alimente, produsele vor fi preluate de organizațiile caritabile și serviciile sociale care au nevoie de ele.

Potrivit directorului executiv al Băncii de Alimente, Oleg Paraschiv, recuperarea și distribuția produselor alimentare prin intermediul platformei va fi monitorizată constant, astfel încât să fie păstrate cât mai multe alimente în consumul uman și să nu fie transformate în deșeuri.

La rândul său, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, a declarat că platforma donezalimente.md a fost creată pentru a-i conecta pe cei aflați în nevoie cu cei care pot oferi sprijin. „Astfel, contribuim la o societate mai echitabilă și mai incluzivă. Totodată, contribuim activ la crearea unei culturi a solidarității pentru reducerea risipei alimentare. Un astfel de mecanism este implementat pe scară largă în Uniunea Europeană și a luat amploare recent în Republica Moldova. Noi salutăm acest lucru”.

Republica Moldova aruncă la gunoi tone de mâncare neconsumată

Tone de produse agroalimentare neutilizate se transformă anual în gunoi, în Republica Moldova. Deși nu avem statistici despre cantitatea de alimente aruncate, studiile ne spun că, la nivel mondial, ajung la gunoi circa 1/3 din produsele alimentare neconsumate. Reieșind din aceste date, potrivit Regiei Autosalubritate, risipa alimentară costă Republica Moldova peste 15,3 miliarde de lei anual.

În orașe, oamenii aruncă o cantitate dublă de produse alimentare, față de cei de la sate. Tomberoanele se umplu de trei ori mai rapid de sărbători, comparativ cu zilele obișnuite. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată reprezintă o masă completă. Și asta în timp ce aproximativ un milion de moldoveni se subalimentează din cauza sărăciei, menționează reprezentanții Regiei Autosalubritate.

Un studiu la nivel european, intitulat „Risipa alimentară în UE ale principalelor sectoare economice (2020)”, arată că, în medie, un om dintr-o gospodărie aruncă anual 70 kg de produse alimentare. Aceasta se întâmplă în gospodăriile casnice. În același timp, un angajat din sectorul de fabricare a produselor alimentare și a băuturilor aruncă la tomberon circa 23 kg de alimente. Potrivit studiului, un salariat din sfera restaurante și servicii de alimentație publică aruncă anual la gunoi 12 kg de produse alimentare, iar unul care își desfășoară activitatea în domeniul retail și alte servicii de distribuție alimentară – 9 kg.

Produsele alimentare ajunse la gunoi – sursă de CO2

Dauna de mediu generată de risipa alimentară este semnificativă, cu multiple aspecte negative asupra mediului înconjurător. Risipa alimentară contribuie la poluarea mediului prin emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producerea, transportul și eliminarea alimentelor neconsumate.

„Dacă am folosi produsele alimentare în surplus, în loc să le aruncăm, am preveni o cantitate mare de deșeuri. O cantitate mare de deșeuri nevalorificate, aruncate la groapa comună de gunoi, înseamnă emisii mari de CO2 în atmosferă. Iar aceasta va duce la schimbări climatice, temperaturi mai mari ale aerului, precipitații mai puține, atunci când de ele au nevoie culturile agricole”, subliniază Svetlana Bolocan, șefă de direcție la Ministerul Mediului.

Iată câteva moduri în care risipa alimentară poate afecta mediul: 

1. Producerea alimentelor consumă resurse precum apă, teren agricol și energie. Atunci când alimentele sunt aruncate și se descompun, acestea generează emisii de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul, contribuind la schimbările climatice.
2. Producerea alimentelor impune consum de apă, energie și alte resurse naturale. Atunci când alimentele sunt aruncate, toate aceste resurse sunt risipite în mod inutil.
3. Depozitarea deșeurilor alimentare în gropile de gunoi poate duce la poluarea solului și a apelor subterane. În plus, descompunerea acestor deșeuri poate genera substanțe chimice nocive care afectează calitatea solului și a apei.
4. Agricultura intensivă pentru a produce alimente care apoi sunt risipite duce la pierderea habitatelor naturale și la distrugerea biodiversității.