fbpx

Ce s-a întâmplat cu cei doi elani surprinși la Drochia? Noutăți de la Inspectoratul de Protecție a Mediului și părerea experților

 Ce s-a întâmplat cu cei doi elani surprinși la Drochia? Noutăți de la Inspectoratul de Protecție a Mediului și părerea experților

Sursa foto: Wikimedia Commons

Susține Ecopresa, distribuie!

Acum câteva zile, fotografia cu cei doi elani zăriți pe câmpurile din raionul Drochia a făcut înconjurul internetului. Care a fost soarta lor mai departe? Ecopresa.md a luat legătura cu autoritățile responsabile pentru a afla dacă animalele sunt în siguranță, dar și cu experți în domeniu, care ne-au explicat ce măsuri ar trebui luate în astfel de cazuri. 

Sursa foto: Facebook/vanea.bulmaga.3

Șeful IPM: „Toți mi-au dat asigurări că cei doi elani sunt în siguranță”

Cei doi elani surprinși acum câteva zile în raionul Drochia sunt o femelă și un mascul și se află în siguranță pe teritoriul țării noastre. Aceștia nu au suferit vreo traumă, se deplasează liber prin regiunea de nord, dar sunt speriați, cel mai probabil, din cauza războiului care zguduie Ucraina.  

Contactat de Ecopresa.md, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM), Ion Bulmaga, a declarat că aceștia sunt lăsați să trăiască în libertate pe teritoriul țării, iar mai multe structuri ale statului sunt mobilizate pentru a-i monitoriza și a le asigura protecție maximă: „Toți mi-au dat asigurări că se ocupă de acest caz și că cei doi elani sunt în siguranță. Ba chiar mai mult, l-am contactat pe președintele Societății Vânătorilor și Pescarilor și acesta, la fel, mi-a dat asigurări că vânătorii vor depune eforturi pentru a asigura protecția elanilor”, a precizat oficialul. 

Ion Bulmaga a mai adăugat că prioritatea este asigurarea unui nivel maxim de confort pentru elani și neadmiterea oamenilor în preajma lor. În opinia lui, dacă oamenii se vor apropia de aceste animale sălbatice, s-ar putea ca ele să părăsească teritoriul țării noastre și să plece mai departe, fie peste Prut, fie să revină peste Nistru.  

Șeful IPM susține că s-a luat în calcul și direcționarea elanilor spre Rezervația Pădurea Domnească, la momentul dat fiind discutate posibilitățile în acest sens cu responsabilii din domeniu. Această măsură ar preveni vânarea elanilor de către oamenii de rând sau de către vânătorii care îi pot zări prin raioanele țării. 

Conform Codului penal, vânarea fără autorizație se consideră braconaj și se pedepsește cu amendă, cu ore de muncă neremunerată în folosul societății sau cu închisoare pe 3 ani. 

Sursa foto: Facebook/victor.capatina.94 via autoblog.md

Ce spun experții din R. Moldova și cei internaționali

Potrivit Silviei Ursul, specialistă în biodiversitate și vicepreședinta Societății Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii, războiul din țara vecină ar putea fi unul dintre motivele apariției acestei specii pe meleagurile noastre, căci e posibil ca habitatul lor să fi fost afectat de operațiunile militare.  

Totodată, experta nu exclude nici faptul că vizita celor doi elani ar putea face parte dintr-o mișcare de dispersie sezonieră naturală a speciei: „Este bine-știut faptul că mobilitatea acestor animale  variază mult între indivizi, populații și regiuni. De exemplu, într-un mediu instabil unde nu prea știe dacă își va găsi mâncare, elanul va umbla de colo-colo fără o țintă precisă. Există  factori  care influențează mișcările anuale și sezoniere ale elanilor, însă nu le știm cu exactitate. Tot ce știm este că în Ucraina specia lor a beneficiat, în ultimii ani, de un moratoriu la vânătoare”, susține Silvia Ursul. 

Potrivit specialistei, în 2017, în Ucraina erau aproximativ 5,500 de elani – un minim istoric, deoarece în același an Ministerul Mediului din țara vecină a decis includerea speciei în Cartea Roșie. 

În ceea ce privește modul de trai al elanilor, Silvia Ursul notează că ținerea acestor animale în captivitate nu ar fi o soluție pentru a le oferi protecția necesară. „Aș zice că este exact opusul, pentru că aceste animale sunt sălbatice și trebuie să se miște după cum le dictează instinctul, iar ținerea lor în captivitate le va restricționa mobilitatea și le va spori gradul de stres. În plus, dacă nu sunt îngrijiți și hrăniți cum trebuie, ținerea elanilor în captivitatea poate chiar să le grăbească sfârșitul”, a punctat specialista. 

În opinia Silviei Ursul, monitorizarea celor doi elani ar fi o soluție foarte utilă și interesantă din punct de vedere științific, pentru a vedea care va fi traseul lor, ce habitate își vor alege și în cât timp vor părăsi țara, dacă o vor face. „Cu ajutorul instituțiilor internaționale se pot atașa transmițătoare satelitare ce ar transmite non stop poziția animalelor (nu publicului larg, ci doar factorilor interesați), și ar asigura o intervenție promptă în caz de necesitate. Cât despre riscurile de siguranță, cred că educația publicului este cea mai importantă responsabilitate pe care o avem față de animalele sălbatice. Fără educație, vom ajunge ca, și peste 50 de ani sau 100 de ani, tot să închidem animalele sălbatice, în timp ce infractorii de mediu umblă liberi”, a mai adăugat Silvia Ursul. 

Varianta captivității pentru a proteja animalele stârnește păreri împărțite în rândul experților internaționali. Marina Shkvyria, zoolog-șef la Grădina Zoologică din Kyiv (Ucraina), a răspuns solicitării din partea Silviei Ursul cu următoarea perspectivă: „[Elanul, n.a.] Este un animal dificil pentru a fi ținut în captivitate, de pildă într-o grădină zoologică  – mai ales că în R. Moldova acestea sunt într-un număr destul de mic”, a subliniat experta. Ca soluție viabilă, aceasta propune plasarea elanilor în spații deschise cu o întindere amplă (câteva hectare), precum parcuri sau rezervații naturale. 

Sursa foto: Wikimedia Commons

Pe de altă parte, Rafał Kowalczyk de la Institutul de Cercetare a Mamiferelor din Białowieża (Polonia), este de părere că R. Moldova are condiții favorabile pentru a lăsa elanii să se înmulțească în natură: „În Republica Moldova ar fi încă timp suficient pentru a controla populația de elani, în cazul în care va fi necesar, însă e puțin probabil. Elanul este un animal erbivor de talie mare, foarte atractiv pentru turiști, și care utilizează mai mult habitate umede, mlaștinile și pădurile”, a afirmat Rafał Kowalczyk, contactat de Silvia Ursul.  

Specialistul a mai precizat că, în ultimele două decenii, populația de elani din Polonia a crescut de la 1,000 la peste 20,000 de indivizi, ca urmare a interzicerii vânării acestora. În acest context, nu exclude posibilitatea ca prezența celor doi elani în R. Moldova să fie o urmare a creșterii populației acestei specii în Polonia și extinderea acesteia în țările învecinate, prin Ucraina.

În Republica Moldova, elanul (Alces alces) a fost observat pentru ultima oară la sfârşitul anilor ’60 în unele păduri din zona Codrilor şi în păduri din partea de nord a țării.


Susține Ecopresa, distribuie!

Ana Raileanu