Brad natural, artificial sau în ghiveci? Care este cel mai ecologic

48
Imagine simbol/exquis.ro

Se apropie sărbătorile de iarnă și în fiecare casă se vorbește despre decor, cadouri, artificii, luminițe și desigur, despre brad. Tema bradului este îndeosebi atinsă din perspectiva protecției mediului. Astfel, cei care iubesc această tradiție și țin neapărat să aibă un brad în casă se întreabă cum e mai bine: să cumpere un brad artificial sau unul natural?! Iată o scurtă analiză a fiecărui brad: artificial, natural sau în ghiveci:

Bradul artificial este fabricat din masă plastică (PVC), de cele mai multe ori nu de cea mai bună calitate, care poate conține și substanțe cancerigene. În funcție de dimensiuni, vorbim și de cantități diferite, dar cei mai întrebați sunt brazii cu greutatea cuprinsă între 5 și 15 kg. De exemplu, cei instalați în piețele marilor orașe pot depăși chiar și 10 tone. Pentru a produce 10 kg de brad artificial (plastic), se utilizează 20 de kg de petrol și se emit în atmosferă 23 kg de CO2.

Pe lângă plastic, un brad artificial mai conține vopsea, diferite metale, fire electrice și, mai nou, odorizanțiartificiali cu miros de brad natural.

Indiferent cât de moderne și bine echipate ar fi aceste uzine care îi produc, ele oricum elimină în atmosferă diferite substanțe nocive, iar sănătatea muncitorilor este mereu pusă în pericol, mai ales dacă vorbim de țările slab dezvoltate, unde viața umană nu valorează aproape nimic.

Da, bradul artificial este ușor de asamblat și dezasamblat, este mai convenabil din punct de vedere economic, nu lasă ace pe jos. Dar, după cinci sau zece ani oricul îl vei aruncala gunoi. Și aici apare o altă problemă. La groapa de gunoi bradul nostru continuă să polueze mediul, pentru că îi trebuie cel puțin 200 de ani pentru a se descompune, timp în care micro-particulele, coloranții și alte substanțe pătrund în sol și în apele freatice. Ideal ar fi să ajungă la o stație de colectare sau de reciclare, dar și aceastanu ajută prea mult, deoarece PVC-ul nu se reciclează.

Înainte de a ajunge la o stație de colectare / reciclare, un brad de plastic trebuie utilizat timp de 20 de ani pentru a fi mai rentabil, din punct de vedere ecologic, față de un brad natural.

Recent, pe piața internațională a apărut în vânzare un nou tip de pom de Crăciun artificial. Bradul respectiv este confecționat din carton reciclat, iar pentru fabricarea lui se emit în atmosferă doar 2 kg de CO2. Însă, nu cred că un astfel de brad va ajunge degrabă și la noi în țară.

Bradul natural. În primul rând, de cele mai multe ori, pe piață nu se vând brazi (Abies), dar molizi (Picea abies), care sunt mai ușor de crescut și au un cost mai redus.

Ei bine, brad, molid sau chiar pin, mai puțin contează. Multe persoane sunt deranjate că, pentru câteva zile de sărbătoare,sunt tăiați mii sau chiar milioane de arbori în întreaga lume. În Europa și SUA anual sunt scoși în comerț aproximativ 90 de milioane. Numai în Republica Moldova, anul acesta, Agenția „Moldsilva”a scos în vânzare peste 52 de mii de copaci, fără a lua în calcul întreprinzătorii privați, care dețin pepiniere sau care importă pomi de Crăciun din alte țări.

Ceea ce nu înțelege multă lume este că, acești copaci nu au fost tăiați prin acțiuni frauduloase,dintr-un areal natural sau din vreo pădure seculară. Nu se distruge nici Amazonia, nici Siberia și nici codrii Orheiului.Ei au fost tăiați de pe suprafețe de teren delimitate, amenajate și prelucrate strict în scopuri economice. Adică, dacă nu ar fi existat această tradiție, pe aceste terenuri nu ar fi existat niciodată acești 52 de mii de arbori.
Un hectar de pădure de conifere captează anual 50 de tone de dioxid de carbon şi eliberează, în acelaşi timp, 25-30 de tone de oxigen. Pe lângă aceasta, reţine și aproximativ 32 de tone de pulberi. Un singur brad absoarbe peste 6 kg de CO2 și elimină oxigen suficient pentru o familie din patru persoane.

În cazul pepinierelor cu pomi de Crăciun vorbim de copaci cu înălțimi mult mai mici, dar cu siguranță, 10 mii de puieți la ha, în faza de creștere, au un efect benefic considerabil asupra mediului. Aici își găsesc casa și diferite specii de insecte, păsări și animale. Mai mult, în unele pepiniere ei sunt tăiați în așa fel încât, din aceeași tulpină, anul următor să crească un alt pom de Crăciun, care peste 8-10 ani va fi scos la vânzare.

Da, este păcat că anual sunt tăiați atâția copaci tineri pentru o sărbătoare, dar aceasta este și o „fabrică” de producere a oxigenului, decât o sursă de poluare, cum cred alții.

Bradul în ghiveci este un produs relativ nou, dar care se bucură de succes, chiar dacă, de multe ori, este același bradextras din pepinieră (cu balot de pământ) și pus apoi în ghiveci. În unele cazuri ei sunt crescuți de mici, în recipiente speciale, până la dimensiunile dorite. Prețul unui brad în ghiveci nu este cu mult mai mare decât al celui tăiat. Este și mult mai practic, întrucât acesta nu lasă ace pe jos, după ce a fost împodobit, și nu are nevoie de un suport special pentru a sta fix.

De asemenea, bradul în ghiveci poate fi ținut în casă, chiar și după sărbătorile de iarnă, iar în primăvară poate fi replantat în curte sau pe un câmp și astfel aduci un beneficiu mediului.

Desigur, bradul în ghiveci poate fi păstrat și pentru anul următor (în casă, la balcon, pe o terasă) dar fiind o plantă pretențioasă la schimbările bruște de temperatură nu garantează nimeni că va ajunge până la iarna următoare. În cel mai rău caz, va fi aruncat la gunoi, unde va elimina, prin descompunere, în jur de 15 kg de CO2 sau 3 kg de CO2, dacă va fi ars.

Iată de ce, înainte de a cumpăra un pom de Crăciun, informați-vă și analizați bine toate variatele pe care vi le oferă piața. Dar dacă nu intenționați să folosiți timp de minim 20 de ani un brad din plastic, atunci mai bine optați pentru un brad natural, câteva crenguțe aranjate la geam sau poate chiar renunțați la acest obicei. Cei creativi pot construi pomi de Crăciun utilizând materiale reciclabile și biodegradabile: cărți, lemn, crengi, fructe etc.

Autor: Oleg Chicu