O nouă șansă pentru textilele uzate: inițiative creative din Republica Moldova

Într-o țară în care textilele ajung, de cele mai multe ori, la groapa de gunoi, tot mai mulți artiști și antreprenori din Republica Moldova încearcă să schimbe regulile jocului. Din bucăți de stofă, șorțuri vechi, țevi din plastic sau resturi rămase după croitorie, aceștia dau o nouă viață materialelor considerate deșeuri, transformându-le în mobilier pentru copii, păpuși artistice și creații vestimentare.

Necesitatea unor astfel de inițiative este evidentă. Anual, Republica Moldova generează aproximativ 30.000 de tone de deșeuri textile post-consum, ceea ce înseamnă circa 12,5–13 kilograme per persoană. Prin comparație, media europeană este de aproximativ 16 kilograme pe cap de locuitor.

În ceea ce privește reciclarea, Republica Moldova se află într-un punct critic. Conform datelor publicate de Agenția de Mediu, în anul 2023 au fost colectate separat doar 98,69 de tone de deșeuri textile post-consum, ceea ce reprezintă aproximativ 0,3% din cantitatea totală estimată.

Citește și: Hainele vechi nu vor mai ajunge la gunoi: Republica Moldova va avea centre de colectare a deșeurilor textile

Fabrica care transformă deșeurile textile în mobilă pentru copii

Cristina Cujba este în prezent fondatoarea întreprinderii Textile.md. Și-a început activitatea acum șapte ani, într-o fabrică de producție textilă în cadrul căreia croia pentru branduri locale și internaționale. Cu fiecare colecție nouă, aceeași problemă devenea tot mai greu de ignorat: zeci de kilograme de resturi textile rămase după tăierea materialelor.

„Zilnic, noi putem avea între 20, 30 și chiar 50 de kilograme de asemenea rebut, în funcție de cât de mult se croiește. Și când începi să faci un calcul pe zile, pe luni, îți dai seama că vorbim de cantități foarte mari de material care pur și simplu ajung la gunoi. Sunt lucruri pe care le vezi constant în producție și la un moment dat nu mai poți să le ignori”, spune antreprenoarea.

Cantitățile mari de deșeuri și lipsa unor soluții de reciclare pentru textile în Republica Moldova au determinat-o să caute alternative. Un moment decisiv a fost vizita la depozitul de gunoi din Chișinău, unde a văzut cum textilele ajung să fie aruncate alături de toate celelalte deșeuri.

„Stofa nu se reciclează nicăieri la noi. Se aruncă pur și simplu împreună cu restul gunoiului, ca și cum ar fi ceva fără valoare. Dar acolo, la groapă, când vezi totul amestecat, îți dai seama cât de mare este, de fapt, problema și cât de puțin control mai ai asupra a ceea ce producem zilnic”, afirmă ea.

În căutarea unei soluții, Cristina Cujba și echipa sa a început să colecteze și să mărunțească resturile textile și cartonul rămas din producție. Împreună cu artista Victoria Dolghier, au dezvoltat proiectul „Littles”, prin care aceste materiale sunt transformate în piese de mobilier pentru copii, realizate din textile mărunțite și lianți ecologici (adezivi pe bază de apă, fără substanțe toxice).

„Am pornit de la o întrebare foarte simplă: ce facem cu tot acest rebut care se adună zilnic? Și din întrebarea asta a apărut ideea de a-l colecta, de a-l transforma și de a încerca să-i dăm o altă formă de utilizare. Întâi a fost un experiment, apoi a devenit un proces constant de lucru și, în final, un proiect care chiar funcționează”, spune antreprenoarea.

Potrivit acesteia, inițiativa a avut un impact direct și asupra activității fabricii. „Noi ne-am redus la zero rebutul de stofă și de carton. Practic, nu mai aruncăm aproape nimic, ceea ce înainte părea imposibil, dar acum a devenit parte din modul nostru de lucru”, adaugă ea.

Antreprenoara consideră că viitorul industriei textile circulare depinde de capacitatea companiilor de a inova și de a investi în soluții sustenabile, chiar dacă acestea implică costuri semnificative. În același timp, ea crede că și consumatorii au un rol important. „Alege conștient, nu mai cumpăra doar pentru că este ieftin. Investește într-un produs de calitate și gândește-te la întregul ciclu al lucrului pe care îl porți sau îl folosești”, este mesajul pe care îl transmite celor care vor să reducă risipa și să consume mai responsabil.

Păpuși create din materiale salvate de la gunoi 

Arta devine tot mai des un mijloc de a combate risipa și de a promova valori ecologice și sustenabile. Prin reutilizarea materialelor care altfel ar fi ajuns la gunoi, artiștii demonstrează că creativitatea poate merge mână în mână cu grija față de mediu. Un exemplu este Maxim Popescu, care activează sub numele GUTUTUBOY și transformă textile vechi și alte materiale recuperate în păpuși artistice.

„Conceptul păpușilor mele este că, prin orice obiect, chiar și printr-o păpușă, poți transmite o idee mai profundă. O păpușă nu este doar o jucărie pentru copii”, spune Maxim. 

„În ea poți pune orice: gânduri, durere, iubire sau experiențe de viață. Prima păpușă am făcut-o într-o oră și jumătate. Ultimele păpuși le-am realizat într-o perioadă de la o zi până la două zile. Cred că, în viitorul apropiat, îmi va lua și mai mult timp, pentru că vreau să fie tot mai complexe și mai detaliate.’’

Materialele lui vin din tot felul de locuri: din casă, de la prieteni, din donații sau din obiecte vechi pe care alții le-ar arunc

„Dacă găsesc un material interesant, îl păstrez. Multe materiale le găsesc singur sau îmi sunt donate de alte persoane. Pe mulți îi uimește acest lucru, pentru că folosesc cele mai diferite materiale. De exemplu, am o păpușă realizată dintr-un șorț de sudor care a stat la bunica mea pe gard aproximativ 20 de ani. L-am folosit în creația mea și încă mai am material din care voi face alte detalii pentru viitoarele păpuși.’’

El preferă textilele naturale, chiar dacă sunt mai greu de prelucrat fiind inspirat din tot ceea ce trăiește și simte omul.

„Folosesc mai des textile naturale. Nu sunt cele mai ușor de prelucrat, deoarece umplutura cu pene trece uneori prin material și este greu de curățat. Totuși, aceste materiale oferă păpușilor o valoare și un aspect mai deosebit. Materialele sintetice le folosesc foarte rar.

Unele păpuși au o poveste. În ele se ascund emoțiile, gândurile și durerile mele. Conceptul ultimei colecții este foarte profund și este legat de o poveste personală în spate. Alte păpuși sunt realizate pur și simplu cu scop decorativ.”

Pentru artist, reciclarea în artă nu este doar un gest ecologic, ci și unul emoțional. „Vreau să inspir oamenii să creadă că și ei pot crea ceva al lor”, spune el.

Artistul considera că arta poate schimba percepția oamenilor despre reciclare. 

,,Desigur, totuși depinde de fiecare om și de modul în care privește aceste lucruri. Pentru unii nu contează, dar există oameni care înțeleg importanța reciclării și văd valoarea pe care arta o poate aduce acestui subiect. Eu vreau să provoc emoții și să inspir oamenii. Încă de la început mi-am dorit ca cineva, văzând ceea ce fac eu, să înțeleagă că și el poate crea ceva al său.”

Moda ca avertisment despre poluare

Designerul  Emil  Ciornîi , fondatorul brandului ,,Diabolica”, folosește moda pentru a vorbi despre criza ecologică. Colecția sa recentă, ,,Adaptation”, nu este realizată integral din materiale reciclate, dar  pune în centrul atenției efectele poluării și ale produselor derivate din petrol.

,,Costumele mele nu sunt create integral din materiale textile reciclate. Totuși, ultima mea colecție, „Adaptation”, abordează direct tema reciclării și a impactului pe care poluarea îl are asupra lumii în care trăim. Prin această colecție am încercat să aduc în atenția publicului o problemă actuală și să transmit un mesaj puternic prin intermediul modei. Colecția „Adaptation” poartă un mesaj direct și dur: trebuie să încetăm să poluăm planeta cu produse derivate din petrol și cu deșeuri care afectează mediul. Costumele prezintă oameni transformați de propria lor nepăsare …personaje care poartă măști, sunt murdare de petrol și au un aspect aproape mutant. Este o viziune artistică asupra unui posibil viitor în care consecințele poluării devin imposibil de ignorat.

În cadrul acestei colecții am folosit țevi din plastic reciclat și diverse elemente recuperate care au fost integrate în design. De asemenea, co parte din resturile de stofă rămase în urma procesului de creație au fost reutilizate și implementate în costumele următoare, pentru a reduce cât mai mult risipa de materiale.”

Pentru Emil, cea mai grea parte nu este cusutul, ci ideea.

„Pentru mine, cea mai dificilă etapă este conceperea ideii. Procesul creativ este cel care necesită cel mai mult efort: găsirea mesajului, a formei și a modului în care acesta va fi transmis vizual. ”

Trei drumuri diferite, aceeași viziune

Deși vin din  industrii diferite cei trei pornesc de la aceleași valori: în Republica Moldova, textilele sunt consumate și rareori reciclate.

Deși activează în domenii diferite, de la design vestimentar și artă până la producție artizanală, acești oameni sunt uniți de aceeași convingere: că materialele nu trebuie să devină deșeuri după prima utilizare. Prin proiectele lor, ei demonstrează că reutilizarea și reciclarea pot transforma ceea ce este considerat inutil în obiecte cu valoare economică, artistică și socială. Împreună, poveștile lor conturează o mișcare încă modestă, dar în creștere, care promovează sustenabilitatea și consumul responsabil în Republica Moldova.

Moda este responsabilă pentru aproximativ 10% din emisiile globale de carbon

Potrivit unui articol de earth.org, industria modei este responsabilă pentru aproximativ 10% din emisiile globale de carbon și este al doilea cel mai mare consumator de apă la nivel mondial. Aproximativ 85% din textile ajung anual la groapa de gunoi, iar spălarea hainelor eliberează în oceane circa 500.000 de tone de microfibre pe an. În același timp, experții avertizează că emisiile din industria textilă ar putea crește cu până la 60% până în 2030, pe fondul accelerării producției și consumului de tip fast fashion. 

Material realizat de Victoria Donțu, stagiară Ecopresa