[FOTO] În loc să fie reutilizate, ajung la groapa de gunoi. Deșeurile din construcții – o altă problemă nerezolvată

Deși Republica Moldova obligă prin lege gestionarea resturilor de la construcții – în acest sens există operatori municipali care trebuie să o facă – sectorul respectiv încă nu este funcțional. Toate deșeurile ajung în final la gunoiște sau într-un depozit neautorizat. Deocamdată, singura soluție pentru a scăpa de aceste deșeuri este să reciclăm tot ce poate fi reciclat, iar operatorilor să le transmitem deja tot ce a mai rămas. Ce putem recicla, unde putem arunca și unde nu avem voie, ce materiale trebuie evitate etc., vă răspundem mai jos.

În municipiul Chișinău, deșeurile din construcții și demolări ajung la depozitul de pe strada Calea Ieșilor, 36. Deși nu deține o autorizație de mediu, acesta funcționează din 2022, în baza unei decizii a Direcţiei locativ-comunale şi amenajare (DGLCA). 

Potrivit lui Vasile Efros, șeful Direcției amenajare și mediu din cadrul DGLCA, după obţinerea autorizării, va exista un centru de gestionare a deșeurilor din construcții care să asigure sortarea și reciclarea acestora.  

Deșeurile sunt stocate în prezent la depozit prin intermediul unui contract cu Direcția locativ-comunală. Tariful pentru evacuarea unei tone de deşeuri din construcţii constituie 80 de lei – atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele juridice. Alte detalii puteți afla formând numărul de telefon 022 225 461.

Vasile Efros precizează că în contractul încheiat nu este prevăzut un tarif pentru evacuarea unei cantități mai mici de o tonă de deșeuri din construcții.

Pe lângă deșeurile din construcții și demolări, la depozit sunt stocate și deșeurile provenite de la salubrizarea drumurilor și a orașului. 

Nu aruncați în tomberoane deșeurile din construcții și demolări!

Alexandru Bajura, vicedirectorul serviciului exploatare al Regiei „Autosalubritate”, solicitat de Ecopresa, subliniază că este interzisă depozitarea deșeurilor provenite din construcții în containerele pentru deșeuri municipale. 

„Noi colectăm doar deșeurile menajere. Pentru deșeurile din construcții, fiecare persoană contractează individual un agent economic specializat în evacuare. Dacă nu a contractat un asemenea serviciu şi a aruncat deşeurile din construcţii la tomberonul pentru deşeurile menajere, trebuie sesizat polițistul de sector – să-i aplice o amendă persoanei respective și s-o oblige să scoată înapoi deșeurile din tomberon”, precizează funcţionarul. 

El menţionează că, din cauza deşeurilor din construcţii, în momentul încărcării sau descărcării gunoiului, se pot defecta autospecialele. 

Totuşi, dacă se întâmplă ca autospeciala să preia din tomberoane cantităţi mici de deşeuri din construcţii, acestea ajung pe poligonul pentru deşeuri comune de la Țânțăreni, „deşi legea nu permite așa ceva”, precizează interlocutorul. 

O obișnuință dăunătoare: deşeurile din construcţii sunt aruncate peste tot

În timp ce municipiul Chișinău gestionează deșeurile din construcţii câtuși de puțin, în afara capitalei situaţia este mult mai gravă. În localități rurale, oamenii obișnuiesc să ia toate deşeurile grămadă şi să le ducă la gunoiștea de la marginea satului ori, pur şi simplu, să le arunce pe dealuri.  

„Oamenii generează acest gunoi şi îl scot în fața casei, în fața blocului. Îl duc la gunoiște sau îl aruncă în pădure, în râpă, la nimereală. Doar unii apelează la acel serviciu specializat de evacuare”, remarcă Aurelia Bahnaru, președinta Asociației Obștești „e-Circular”.

În ceea ce priveşte sancțiunile aplicate pentru aruncarea deșeurilor din construcții în locuri neautorizate, Ion Bulmaga, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM), explică: „Persoanele fizice care se fac vinovate de o asemenea încălcare sunt amendate cu 600-1200 de lei, iar persoanele juridice – cu 6000 – 9000 de lei.” 

Potrivit IPM, pe parcursul anului 2023 au fost încheiate 1049 de acte de inspectare cu privire la asemenea încălcări, 1079 de procese-verbale cu privire la asemenea contravenții săvârşite de persoane fizice, juridice și cu funcție de răspundere. Suma amenzilor aplicate a constituit 4,5 milioane de lei, iar prejudiciul cauzat mediului a fost estimat la peste 711 mii de lei. 

Ce putem recicla în condiții casnice și ce nu? 

Betonul, lemnul, cărămizile, oțelul și metalele pot fi reciclate. „Foarte multe materiale din acest sector, dacă sunt pretratate, mărunțite, pot fi reutilizate, de exemplu, la acoperirea drumurilor. Unii le amestecă cu alte materiale de construcții în propria gospodărie și mai construiește ceva în curte. Niște cărămizi, bunăoară, le utilizează pentru ridicarea unui gard”, menţionează Aurelia Bahnaru.  

Tapetele, ghipsul, foile de ardezie, cutiile vechi de vopsea nu pot fi reciclate, deoarece conțin particule sau substanțe periculoase pentru mediu şi pentru oameni. 

70-80 % dintre casele din Republica Moldova sunt acoperite cu foi de ardezie, care conțin o substanță cancerigenă. Aurelia Bahnaru atenționează că „ardezia nu poate fi reciclată și în general trebuie să se renunţe la ea, pentru că devine un deșeu periculos. Este indicat să se apeleze la un operator autorizat care să preia deşeurile de ardezie și să se asigure că acestea sunt tratate în mod corect.”  

Cât de gravă este problema? 

Potrivit expertei, în Republica Moldova lipsește un sistem de gestionare a deșeurilor din construcţii. 

„Sectorul construcțiilor produce o cantitate enormă de resurse uzate, care sunt aruncate la gunoi – materiale (beton, cărămidă, lemn, metal) care pot fi tratate și reintroduse în același tip de producție sau în activități similare. În schimb, ele sunt amestecate cu alte resturi (alimente, plastic, substanțe periculoase), deşeurile din construcţii contribuie la poluarea mediului.” 

Aurelia Bahnaru semnalează și lipsa unor date statistice privind cantitățile generate. „Care ar fi aceste materiale? Practic, nu am sesizat că există o evidență, ca să cunoaștem cât de mult putem să valorificăm. Lipsesc agenții economici autorizați care să se ocupe activ de acest domeniu. Iar dacă există, sunt puțini și se ocupă de tratarea deșeurilor din construcții rezultate din demolări sau rezultate din propriile activități.” 

Construcțiile generează o treime din totalul deșeurilor din lume

Aproximativ o jumătate dintre materiile prime extrase în întreaga lume merg în sfera construcțiilor. Construcțiile generează o treime din totalul deșeurilor din lume și cel puțin 40% din emisiile de dioxid de carbon.  Se estimează că până în anul 2030 lumea va genera anual 2,59 miliarde de tone de deșeuri solide. Până în 2050, această cantitate poate să crească, estimativ, până la 3,40 miliarde de tone.